Tipurile de cancer strâns legate de consumul de alcool. Nu există o „cantitate sigură”, iar mitul „unui pahar pe zi” este fals

În condițiile în care în cele mai multe țări europene consumul de alcool este în scădere, în România acesta a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani. Mai mullte tipuri de cancer sunt strâns legate de consumul de alcool.

Cea mai mare rată de consumatori de alcool de pe glob se înregistrează în regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății. Alcoolul cauzează aici aproximativ un milion de decese anual, fiind responsabil pentru 1 din 4 decese înregistrate la categoria de vârstă 20-24 ani, se arată într-un material informativ de pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică.

Informații noi leagă de asemenea alcoolul de opt tipuri de cancer, fiind vorba de zeci de mii de cazuri noi înregistrate anual la nivel european din cauza consumului.

Nici consumul moderat de alcool nu ne ferește de riscul de cancer, de consumul ușor până la moderat (mai puțin de 20 g de alcool pur pe zi) fiind legate 13,3% din cazurile de cancer, ceea ce înseamnă echivalentul a aproximativ 23.000 cazuri noi (date la nivel european, din anul 2017).

Alcoolul determină aproximativ 17% din totalul a opt tipuri de cancer

Sunt opt tipuri de cancer strâns legate de consumul de alcool, arată specialiștii în sănătate publică: cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul de laringe, cancerul de ficat, cancerul de esofag, cancerul de faringe, cancerul cavității bucale, cancerul de rect.

Consumul de alcool în România a devenit o problemă, conform datelor disponibile pentru 2023, țara noastră situându-se printre țările cu cel mai ridicat nivel al consumului din Uniunea Europeană. Mai mult, în timp ce tendința generală observată în majoritatea țărilor membre ale UE este de scădere a consumului, în România, în ultimii 10 ani, consumul a crescut cu 30%.

„În plus, în medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35,0 % comparativ cu media UE de 18,5 %), existând o diferență de gen marcantă: 53,1% dintre bărbați vs. 18% dintre femei”, se arată în articolul citat.

Din cazurile noi de cancer, 18 cazuri la 100.000 locuitori sunt asociate consumului de alcool, față de 12,3 cazuri cât este media Uniunii Europene.

Cei mai afectați sunt, evident, bărbații, care sunt și mai mari consumatori de alcool, în cazul lor cazurile noi de cancer legate de consumul de alcool fiind de 29,1 la 100.000 locuitori (față de 8,7 cazuri la 100.000 locuitori în cazul femeilor).

La nivel global, consumul de alcool, devenit o amenințare majoră pentru sănătatea publică, determină anual 2.6 milioane de decese. Este de asemenea implicat în apariția a peste 200 de afecțiuni medicale, pe lângă tipurile de cancer amintite anterior fiind vorba de: tulburări mintale și comportamentale, boli neurologice, boli cardiovasculare, boli gastrointestinale. 7% din populația lumii cu vârsta de 15 ani și peste trăiește cu afecțiuni legate de consumul de alcool.

7 din 10 elevi români consideră că este ușor de obținut o băutură alcoolică

Consumul de alcool începe, în România, încă din adolescență. Conform datelor studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool în rândul elevilor de 15 ani din România, citat de INSP, 4 din 10 elevi afirmă că au consumat alcool la vârsta de 13 ani sau mai devreme. Un elev din 10 a avut o intoxicație cu alcool până la vârsta de 13 ani, iar 8 din 10 elevi au declarat că au consumat alcool cel puțin o dată în viață. Nu este o problemă nici să procure băuturi alcoolice, deși vânzarea acestora către minori, teoretic, în România, este interzisă: 7 din 10 elevi consideră că este ușor de obținut o băutură alcoolică.

Riscul adictiv, arată specialiștii în sănătate publică, este deosebit de mare, adolescenții care consumă alcool înainte de 15 ani prezentând un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenți la vârsta adultă. 

Cum provoacă alcoolul cancer

Specialiștii în sănătate publică descriu patru mecanisme prin care alcoolul determină cancerul:

- Acetaldehida – o substanță toxică și cancerigenă, rezultată din descompunerea alcoolului deteriorează ADN-ului și împiedică celulele să repare aceste leziuni;

- Modificările hormonale – alcoolul poate modifica nivelul de estrogen (crește riscul de cancer de sân la femei) sau insulină;

- Stresul oxidativ – indus de către alcool deteriorează ADN-ul și afectează repararea acestuia, favorizând mutațiile celulare;

- Deficitul de folat și metilarea ADN-ului – determinat de alcoolul în sine și un stil de viață nesănătos legat de alcool. Deficitul de folat este asociat cu cancerul colorectal.

Numai băuturile tari sunt nesănătoase?

O serie de mituri care circulă despre consumul de alcool sunt combătute cu argumente.

Unul dintre aceste mituri este că „numai băuturile tari sunt periculoase”.

Doar că toate tipurile de alcool (bere, vin, lichior) pot cauza cancer, iar asta pentru că principalul compus cancerigen este etanolul. Alți compuși conținuți în băuturile alcoolice care afectează sănătatea sunt: acetaldehida (un metabolit al alcoolului), metanolul, carbamatul de etil, metalele grele (inclusiv cuprul, fierul, manganul, nichelul, staniolul și zincul), care pot fi prezente în băuturile alcoolice produse în comerț, precum și în cele produse în casă.

Și nu există doar pericolul de cancer, ci de alte 200 de afecțiuni, inclusiv boli infecțioase, tulburări mentale și comportamentale, tulburări neurologice, boli cardiovasculare, boli gastrointestinale și, deloc ultimele pe listă, accidente.

Un alt mit este acela că „dacă fac sport, pot să beau alcool fără griji”. Ultimele studii arată că nu există un nivel sigur de consum de alcool pentru riscul de cancer. Activitatea fizică este benefică sănătății, însă nu poate compensa riscurile asociate consumului de alcool.

Când vorbim de cantitatea „sigură”, vorbim de un alt mit, care spune că „un pahar pe zi este sănătos”. Și acest mit este distrus, un studiu global condus de Agenția Internațională pentru Cercetarea cancerului (IARC) arătând că, în 2020, peste 740.000 cazuri noi de cancer au fost asociate consumului de cancer, studiul arătând că nu există o cantitate sigură.

Ce se întâmplă când nu mai consumi alcool

Pe de altă parte, renunțarea la consumul de alcool aduce beneficii evidente, în special pe termen lung. Îmbunătățește funcțiile cognitive - concentrarea, memoria, planificarea, organizarea, autocontrolul și optimizarea timpului de reacție; scade tensiunea arterială la valori normale; menține greutatea corporală; este posibilă regenerarea celulelor hepatice afectate; reduce rezistența la insulină și normalizează valorilor glicemiei; scade riscul de cancer cu fiecare an de abstinență; îmbunătățește aspectului pielii; îmbunătățește calitatea somnului.

Are de asemenea influență asupra capacității de rezolvare a problemelor, comunicării și empatiei. Crește încrederea și respectul de sine, crește interesul pentru activități și hobby-uri anterior neglijate.

Pentru părinții care au nevoie de un motiv puternic pentru a renunța la consumul de alcool, fie acesta frecvent sau ocazional, este de menționat rolul de model pe care adulții îl au pentru copii.

„Atitudinea lor față de consumul de alcool, modul în care discută despre acest subiect și comportamentul personal influențează semnificativ alegerile viitoare ale adolescenților”, mai arată specialiștii INSP, care lansează chiar și o provocare, declarând luna iunie drept „Luna Națională fără consum de alcool”.