Studiu. Alergiile alimentare pot declanșa afecțiuni cardiace grave

Alergiile alimentare obișnuite, precum cele la lactate sau alune, ar putea fi o cauză importantă și neidentificată până acum a bolilor de inimă, este concluzia la care au ajuns oamenii de știință din cadrul Centrului medical al Universităţii din Virginia.

Specialiștii au descoperit în urma unui studiu că acest risc ar putea fi chiar mai mare decât cel reprezentat de fumat, de diabet sau poliartrită reumatoidă.

Oamenii de ştiinţă au analizat mii de adulţi de-a lungul timpului şi au descoperit că persoanele care au produs anticorpi ca răspuns la produsele lactate şi la alte alimente prezentau un risc ridicat de deces cardiovascular.

Rezultatele au fost valabile chiar şi atunci când au fost luaţi în considerare factorii de risc tradiţionali pentru bolile de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială şi diabetul.

Cea mai puternică legătură a fost pentru laptele de vacă, dar şi alţi alergeni, cum ar fi arahidele şi creveţii, au fost, de asemenea, semnificativi.

Nu este obligatoriu ca alergiile alimentare să fie severe

Aproximativ 15% dintre adulţi produc anticorpi IgE ca răspuns la laptele de vacă, arahide şi alte alimente.În timp ce aceşti anticorpi fac ca unele persoane să aibă alergii alimentare severe, mulţi adulţi care produc aceşti anticorpi nu au nicio alergie alimentară evidentă. Noua cercetare a constatat că cea mai puternică legătură cu decesul cardiovascular a fost la persoanele care aveau anticorpi, dar care au continuat să consume alimentele respective în mod regulat – ceea ce sugerează că nu aveau o alergie alimentară severă.

Echipa a analizat prezenţa anticorpilor IgE la alimente care au fost detectaţi în probele de sânge. „Nu credem că majoritatea acestor subiecţi au avut de fapt o alergie alimentară evidentă, astfel că povestea noastră este mai mult despre un răspuns imunitar la alimente, altfel tăcut”, a declarat cercetătorul Jeffrey Wilson, doctor în medicină şi expert în alergii şi imunologie la facultatea de medicină a Universităţii din Virginia.

Potrivit cercetătorului, deşi aceste răspunsuri pot să nu fie suficient de puternice pentru a provoca reacţii alergice acute la alimente, ele ar putea totuşi să provoace inflamaţii şi, în timp, să ducă la probleme precum bolile de inimă.

Bolile cardiace, o predispoziție genetică

Oamenii de ştiinţă subliniază, totuşi, că este posibil ca şi alţi factori genetici sau de mediu să fie în joc. Este chiar posibil ca bolile cardiovasculare să crească riscul de sensibilizare alimentară – ceea ce înseamnă că bolile de inimă ar putea creşte riscul de alergii alimentare, mai degrabă decât invers – deşi noile rezultate sugerează că acest lucru este puţin probabil.

Cercetătorii fac apel la studii suplimentare pentru a înţelege mai bine implicaţiile acestor descoperiri înainte de a recomanda orice schimbare în modul în care medicii tratează sau gestionează alergiile alimentare.

„Acest studiu indică posibilitatea ca, în viitor, un test de sânge să ajute la furnizarea de informaţii personalizate despre o dietă sănătoasă pentru inimă”, a declarat Wilson, „deşi înainte ca acest lucru să poată fi recomandat, mai avem încă mult de lucru pentru a înţelege aceste constatări”, a precizat cercetătorul.