Românii renunță la dentist din cauza scumpirilor. Avem doar 35 de cabinete stomatologice de stat în toată țara
0La jumătatea anului, domeniul stomatologic din România resimte tot mai acut presiunea instabilității socio-economice. Traiul mai scump al vieții și incertitudinea generată de majorarea taxelor determină românii să renunțe sau să amâne pe termen lung intervențiile complexe, arată o analiză de specialitate.
Potrivit analizei, România are doar 35 de cabinete stomatologice publice la un total de peste 17.000. Într-un context în care costurile vieții, dar și al tratamentelor cresc, tot mai puțini români își permit îngrijirea orală de bază. Viitorii stomatologi susțin nevoia de echitate, dar sistemul rămâne inaccesibil pentru mulți. Singura soluție viabilă pe termen lung este prevenția susținută.
„Sănătatea dentară a românilor va fi tot mai șubredă dacă nu au o îngrijire constantă prin tratamente de prevenție, în contextul în care costul vieții e tot mai scump și multe persoane nu își permit să își refacă dantura. Pacienții amână intervențiile pe care nu le percep ca urgențe și ajung la medicul stomatolog doar când durerea devine insuportabilă, deși acest comportament are consecințe pe termen lung pentru sănătatea lor orală. Este un comportament de așteptare, dictat de realitățile economice de zi cu zi”, a explicat medicul stomatolog Narcisa Calotă, fondator CEC Dental Clinic, precizând însă că a început să crească numărul de vizite pentru prevenție, unii români conștientizând că este mai ieftin să prevină decât reconstruiască dantura.
Românii își pierd dinții de la 40 ani din cauza igienei precare
Spălatul pe dinți este esențial, dar nu este suficient pentru a preveni deteriorarea danturii, apariția gingivitei, a bolilor parodontale și a altor problemele de sănătate orală. În lipsa vizitelor la dentist pentru prevenție, românii își pierd dinții cu mult mai devreme decât media europeană, în principal din cauza unei igiene orale deficitare și a lipsei de educație sanitară. Studiile arată că majoritatea adulților români încep să piardă dinți încă din jurul vârstei de 40 de ani, iar un procent semnificativ ajung la edentație parțială sau totală înainte de vârsta pensionării.
Această degradare orală timpurie atrage riscuri majore pentru sănătatea generală: infecțiile netratate pot afecta inima, plămânii și tractul digestiv, iar masticația defectuoasă poate duce la dezechilibre alimentare și deficiențe nutriționale. În plus, pierderea dinților afectează stima de sine, vorbirea și calitatea vieții sociale și profesionale.
Câtă costă prevenția anuală versus reconstrucția dinților prin implanturi dentare
Chiar dacă stomatologia nu este considerată esențială în momente de criză, prevenția pare să devină, treptat, o ancoră de echilibru.
Proceduri complexe pentru un implant dentar premium costă în jur de 2.000 euro, iar reabilitarea ambelor maxilare prin tratamente de ultima generație poate ajunge la 30.000 euro. Prin comparație, tratamentele de prevenție prin vizite regulate la dentist de 2-3 ori pe an, evaluarea stării generale a dinților și gingiilor și proceduri ca detartraj, periaj profesional, airflow, fluorizare profesională, poate costa între 100 și 300 euro pe an.
Concret, un implant dentar poate fi de până la 10 ori mai scump decât un tratament anual de prevenție, iar reconstrucția dentară poate fi de până la 150 de ori mai scumpă decât prevenția anuală.
După cum putem vedea, prevenția este mult mai accesibilă decât un implant dentar și este singura cale accesibilă pentru populație în acest moment. Costă mai puțin, durează mai puțin și reduce considerabil riscul unor probleme grave de sănătate orală. Iar acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă. Românii nu ar mai trebui să ajungă să facă rate pentru dinți, ci să investească din timp în controale regulate și igienizări. E mult mai simplu, mai sănătos și mai accesibil pe termen lung. În plus, pierderea dinților nu afectează doar estetica sau masticația – ea poate duce și la afecțiuni digestive, dezechilibre posturale și chiar boli cardiovasculare, dacă infecțiile orale se cronicizează.
Tehnologia modernă devine indispensabilă în 2025
Avansurile tehnologice impun o adaptare continuă pentru cabinetele stomatologice. Integrarea echipamentelor moderne, precum scannerele digitale, imprimantele 3D, sistemele de trasabilitate privind transparența în sterilizare sau soluțiile software pentru managementul clinicii, reprezintă un avantaj competitiv esențial.
Așadar, piața serviciilor de stomatologie în 2025 va fi caracterizată de dinamism, provocări economice și cerințe crescânde din partea pacienților. Cabinetele care vor pune accent pe calitate, prevenție și tehnologie vor avea șansa să prospere într-o piață aflată într-o competiție acerbă.
Cine poate beneficia de gratuitate
Oricine are dreptul la tratamente stomatologice decontate de stat, dar cu câteva condiții importante. În primul rând, nu toate cabinetele lucrează cu Casa de Asigurări, iar cele care o fac au un buget lunar limitat. Asta înseamnă că, dacă plafonul alocat este deja consumat, tratamentele nu mai pot fi oferite gratuit în luna respectivă.
Potrivit specialiștilor consultați de „Adevărul”, cei mai bine sprijiniți sunt copiii între 0 și 18 ani, care au dreptul la două consultații gratuite pe an și la majoritatea tratamentelor fără niciun cost. Tinerii între 18 și 26 de ani pot beneficia și ei de gratuitate totală, dacă sunt elevi, studenți sau doctoranzi și nu au venituri din muncă. Adulții asigurați au dreptul la o consultație gratuită pe an și la tratamente parțial decontate – cum ar fi plombele, tratamentele de canal sau extracțiile. Diferența rămasă se plătește din buzunar. Pentru persoanele neasigurate, singurele intervenții gratuite sunt cele de urgență – atunci când apare durerea sau o infecție.
„E bine de știut că fiecare cabinet are libertatea de a decide dacă încheie sau nu contract cu CNAS. De aceea, e important ca pacienții să se informeze înainte de programare, mai ales dacă vor să beneficieze de servicii decontate. Iar cea mai bună decizie rămâne prevenția: un control pe an este gratuit și poate evita tratamente complicate și costisitoare mai târziu”, a explicat Calotă.