Revoltă după proiectul CNAS care ar putea bloca accesul bolnavilor la clinicile private: „Boala nu așteaptă. E o prostie"

Un proiect al CNAS care modifică modul de derulare a programelor naționale de sănătate curative a stârnit reacții dure din partea pacienților și a furnizorilor privați de servicii medicale.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a pus, la finele lunii trecute, în transparență „Referatul și proiectul de Ordin al președintelui CNAS pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022”. Documentul a iscat controverse, cea mai aprigă critică fiind aceea că proiectul nu face altceva decât să condiționeze accesul furnizorilor privați la Programele Naționale de Sănătate (PNS) prin introducerea unui algoritm matematic rigid.

O formulă matematică ar urma să stabilească dacă spitalele publice au sau nu capacitatea de a trata pacienții, asta înainte ca sistemul privat să primească fonduri de la stat pentru aceleași servicii.

Asociațiile de pacienți și patronatele medicale private critică proiectul, acuzând că acesta limitează dreptul pacienților de a alege unde să se trateze. În plus, pacienții asigurați ar putea fi obligați să aștepte pe listele spitalelor publice, iar asta chiar dacă unitățile private au capacitate imediată de tratare.

„Contrazice principiile OECD și poate afecta parcursul României către aderare”

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a reacționat, marți, 2 iunie 2026, acuzând că „proiectul CNAS riscă să întârzie tratamentele pacienților și să le reducă șansele de supraviețuire”.

„PALMED solicită retragerea imediată a proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baze care să respecte interesul pacientului, realitățile sistemului medical și standardele pe care România afirmă că dorește să le adopte”, cere patronatul furnizorilor de servicii medicale private, avertizând totodată că „măsura contrazice principiile OECD și poate afecta parcursul României către aderare”. Este pusă în pericol, prin această măsură, sustenabilitatea sistemului de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor publice, proiectul limitând accesul pacienților la tratament, mai semnalează PALMED, acuzând că nu suntem în fața unei reforme, ci a unei „încercări de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România”.

Prin această reglementare se elimină pacientul din ecuație, pentru că propunerea nu măsoară timpul de așteptare, listele de așteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă, numărul pacienților care nu pot fi preluați sau impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii, mai arată patronatul.

„În schimb, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacități declarate de furnizorii publici. Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni. Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct. Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă își pierde ireversibil funcțiile neurologice în perioada în care așteaptă accesul la tratament”, se mai arată în poziția PALMED.

Pe de altă parte, atrage atenția patronatul, sectorul privat asigură astăzi aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate; aproximativ 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică; aproximativ 89% din serviciile de dializă; 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos; 82% din Programul National de oncologie – tratament radioterapie; aproximativ 43% din personalul medical al României.

Se pune de asemenea problema investițiilor pe care furnizorii privați le-au realizat în ultimii ani, cifrate la sute de milioane de euro, în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne, or actul normativ lansat în dezbatere nu le răspunde furnizorilor la multe întrebări. Nu știu ce ar urma să se întâmple cu contractele aflate în derulare, cu pacienții aflați deja în tratament, cu investițiile realizate în baza cadrului normativ existent.

„Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală și care încă așteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziția pacienților accesul la aceasta? Statul nu poate încuraja investițiile, nu poate întârzia ani de zile integrarea acestora în sistem și nu poate modifica ulterior regulile astfel încât aceste capacități să devină nerelevante”, mai arată PALMED.

O astfel de măsură, pe de altă parte, este de natură să afecteze însăși aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), mai precizează patronatul, făcând apel și către asociațiile de pacienți și asociațiile profesionale să se alăture demersului de a convinge instituția să retragă actul normativ propus. Totodată, patronatul propune „constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanți” și „realizarea unei analize independente de impact” pentru elaborarea unei metodologii centrate pe pacient și pe accesul real la tratament. Se solicită de asemenea ca în acest proces să se ia în calcul utilizarea integrală a capacităților existente ale sistemului de sănătate, indiferent de forma de proprietate.

„Este inaplicabil, în primul rând. Nu știu cine a avut ideea”

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, a declarat pentru „Adevărul” că actul normativ este evident că nu a fost elaborat de specialiști.

„Este inaplicabil în primul rând. Este o prostie. Nu știu cine a avut ideea”, a spus Barbu, precizând că din discuțiile pe care le-a purtat cu reprezentanții din conducerea CNAS nu s-a avut în vedere o asemenea abordare, ci, din contră, „alte soluții pentru rezolvarea listei de așteptare”. Mai mult, deși autorii proiectului invocă lista de așteptare, documentul nu are nicio legătură cu vreo soluție de înlesnire a accesului pacienților la investigații și tratament.

„Plus de asta, este neaplicabil, pentru că boala nu așteaptă. Omul se îmbolnăvește acum, iar ei spun că vor analiza și vor face un contract dacă va fi necesar. (...) E clar că nu e făcută de specialiști”, a mai spus Barbu.

„Spitalele publice în ultimii ani au abandonat ambulatoriile, pentru că au primit bani pe număr de paturi”

În forma în care proiectul a fost lansat în dezbatere publică, efectul imediat, dacă actul normativ ar ajunge să fie aplicat, este blocarea furnizorilor privați, ceea ce lovește, de fapt, în pacienți. Barbu atrage atenția că pacienții adesea folosesc atât furnizori de stat cât și furnizori privați, cu atât mai mult în procesul de a obține un diagnostic, de-abia după stabilirea diagnosticului clar pacientul fiind înrolat în programul național.

„Și după ce s-a stabilit diagnosticul se constată că nu poate fi tratat în clinica privată. Iată, de exemplu, analizele medicale în proporție de 96% se fac în mediul privat. Și imagistica și analizele medicale de laborator se fac în mediul privat. Spitalele publice în ultimii ani au abandonat ambulatoriile pentru că nu le-a convenit. Că au primit bani pe număr de paturi”, a semnalat Barbu.

Faptul că astăzi se umblă la finanțarea spitalelor publice, care de la pandemie au fost finanțate chiar și pentru servicii neefectuate, și se impun criterii de performanță le lasă pe acestea fără bani, atrage atenția Vasile Barbu. Or orientarea pacienților pentru servicii pe care spitalele publice, cel puțin pe hârtie, ar avea capacitatea să le facă ar putea să fie o soluție pentru aceste spitale.

„Mai sunt spitale de provincie, spitale municipale, orășenești, care n-au pacienți. Dacă au văzut că nu se finalizează actul medical, pacienții evită să mai meargă la spitalul respectiv. Au fost scandaluri, au fost foarte multe probleme de imagine, legate de nivel de competență, cazuri, decese, reclamații. N-au răspuns cum trebuie. Management prost. Oamenii își dau seama pe plan local că dacă l-a pus pe acela manager, care a fost ce a fost înainte și acum a devenit manager de spital, n-a dat concurs, spitalul este... Și se tratează la privat”, a mai explicat Barbu cum s-a ajuns ca spitalele să fie ocolite de pacienți.

Pe de altă parte, boala nu așteaptă ca autoritățile să constate că în județul respectiv spitalele orășenești sau municipale, sau spitalul de urgență, nu au capacitatea necesară să trateze pacienții respectivului județ.

Problema listelor de așteptare se poate în schimb rezolva, susține președintele ANPP, dacă se au în vedere strict criteriile medicale.

„Lista să fie făcută, dar pe criteriu medical. Adică în dosarul electronic al pacientului, în momentul în care am trimiterea în sistemul informatic, pentru o analiză medicală, acolo medicul spune și care este patologia pe codul de boală și spune și care e nivelul de urgență sau de abordare precoce. Și atunci în baza acestor date se creează o listă de așteptare, și în baza capacității furnizorului. Eu mă duc la un furnizor pe care îl aleg eu, nu trebuie să-mi spună Casa la cine trebuie să merg. Dar mă duc acolo și de acolo îmi spune - eu am pe patologia și pe riscul dumneavoastră peste 5 zile. Dar iată, analizând pe sistemul informatic, vedeți că la firma X aveți peste 3 zile. – Și merg acolo. Or astăzi criteriul este primul venit, primul servit. Nu se ține cont de diagnostic”, a mai subliniat Barbu.

Asociația va transmite observații pe marginea documentului, iar dacă forma finală, care să și intre în vigoare, va fi în continuare în defavoarea pacienților se va acționa inclusiv în instanță, a mai spus Barbu.