La ce i-a adus pe români consumul iresponsabil de antibiotice. Cât costă tratamentul pentru un singur pacient afectat de super-bacteriile ucigașe

Abuzul de antibiotice face tot mai grea misiunea medicilor din România. Aceștia spun că bacteriile devin tot mai rezistente iar tratamentul aplicat pacienților tot mai greu de găsit. Super-antibioticele utilizate pentru salvarea vieților sunt foarte scumpe și cocoșează bugetul spitalelor. 

Decenii la rândul, românii au luat antibioticele chiar și fǎrǎ recomandarea medicilor, deși în unele cazuri nu se impunea un astfel de tratament, iar statisticile europene întăresc aceastǎ afirmație. România ajunsese pe locul trei, la nivel european, în privința consumului de antibiotice. Iar efectele se văd în prezent. Specialiștii infecționiști și epidemiologi spun că din cauza abuzului de astfel de medicamente tot mai multe bacterii au început să devină rezistente la antibiotice, iar tratamentele nu își mai fac efectul. În aceste cazuri se folosesc super-antibioticele, care dărâmă bugetul de sănătate în România. 

Abuz de antibiotice, bacterii super-reziste

Medicul infecționist Cristi Prepeliuc spune că automedicația și abuzul de antibiotice au dus la această situația gravă în România. A fost o perioadă în care pacienții se tratau singuri. „Antibioticul era sfânt. Toată lumea zicea, „dă-i la copil că trece repede și nu pierde la școală”. Și  uite așa mâncam antibiotice pe pâine. La recomandarea vecinilor, familiei, prietenilor”, mărturisește un botoșănean. Iar acest abuz nu a făcut decât să ajute bacteriile să construiască mecanisme de supraviețuire.

De exemplu, au apărut tulpini de stafilococ auriu rezistente la meticilină, klebsiella pneumoniae rezistente la cefalosporine și carbapeneme sau enterococcus faecium rezistent la vancomicină. „ La noi în țară este această problemă cu pacienții care i-au antibiotice după ureche, fără recomandare de la medic. Este adevărat că problema asta s-a mai rezolvat în momentul în care au fost introduse acele rețete speciale pentru antibiotic cu toate datele, dar ,da, în primul rând faptul că era un consum foarte mare de antibiotice fără o recomandare din partea unui medic a dus la aceste infecții cu bacterii multi-drog rezistente”, precizează Cristi Prepeliuc. „Rezistența la antibotice înseamnă că anumite bacterii pot să dezvolte mecanisme de rezistență, formează mutații care fac ca antibioticele să nu mai fie eficiente la tratament”, adaugă medicul.  

„Devin mortale”

Medicul epidemiolog Irina Alecu spune că suntem inferiori vitezei de adaptare a microorganismelor, ceea ce ne face vulnerabili: „Deja tot mai multe microorganisme sunt total rezistente la tot ceea ce cunoaștem noi din punct de vedere al antibioticelor”.

Iar situația se complică în momentul în care ne îmbolnăvim cu una dintre aceste super-bacterii. Tratamentele clasice nu funcționează iar infecția evoluează nestingherit. În acele momente totul devine dramatic și frustrant, atât pentru medici, dar mai ales pentru pacienții care ajung să lupte pentru viața lor. „Suntem puși în situația de a capitula în fața unui microorganism care a dezvoltat o rezistență totală față de orice substanță pe care o avem pentru tratament în momentul actual. Devin mortale. Situația aceasta a apărut după o perioadă îndelungată de utilizare, fără precauție, a antibioticelor. Dintotdeauna știm că antibioticele nu funcționează asupra a tot ceea ce înseamnă infecție virală. Nu luăm antibiotice pentru orice durere, fiindcă nu sunt antalgice. Trebuie să înțelegem că antibioticul trebuie luat țintit, atunci când știm ce este eficient pe o anumită infecție. Așa am ajuns în situația prezentă, avem din ce în ce mai multe microorganisme pentru care nu putem interveni“,  adaugă Irina Alecu.

Super-antibiotice pentru super-bacterii

În momentul de față o bună parte a cercetării medicale se axează exact pe studierea acestor bacterii rezistente, dar și pe găsirea de tratamente eficiente. Atunci când un pacient se infectează cu o bacterie multi drog rezistentă se încearcă mai multe variante. Sunt folosite fie antibiotice mai noi și mai puternice, la care bacteria nu a avut timp să se adapteze, fie o combinație de antibiotice.

În anumite cazuri, sunt folosite și terapii complementare, mai ales atunci când nimic nu dă roade, precum fagi terapia. Este vorba despre utilizarea unor bacteriofagi (virusuri care infectează bacterii) care ucid bacteriile. Tratamentele pacienților care ajungă să se lupte pentru viața lor din cauza bacteriilor sunt și extrem de costisitoare. „Am făcut comandă pentru niște antibiotice foarte scumpe și eficiente. Au costat 70.000 de lei pentru un singur pacient. Evident, le-am achiziționat”, spune Corneliu Prepeliță, directorul Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani.