Epidemiolog, avertisment despre fluxul de refugiați și migranți: „Există pericol de TBC, HIV, febră tifoidă, holeră, hepatite virale”

Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, prof. dr. Emilian Damian Popovici, avertizează asupra problemelor privind sănătatea publică, ce pot apărea ca urmare a fluxului de migranți. „Provin din regiuni cu incidențe crescute pentru unele boli infecțioase, cum ar fi tuberculoza, HIV, febra tifoidă, holera, hepatitele virale”, susține medicul.

„Problematica bolilor infecțioase la refugiați, migranți și la solicitanții de azil a devenit o preocupare din ce în ce mai importantă atât pentru oficialii de sănătate publică cât și pentru decidenții politici din întreaga lume. Pe măsură ce acești oameni își părăsesc țările de origine din cauza conflictelor armate, a persecuțiilor sau din alte motive, ei se pot confrunta cu numeroase probleme legate de sănătate, inclusiv cu riscul de a contracta și de a transmite boli infecțioase”, atrage atenția prof. dr. Emilian Popovici, pe pagina sa de Facebook. 

Potrivit specialistului, afluxul de refugiați și de solicitanți de azil în țările de destinație a dus la o focusare sporită asupra nevoilor de sănătate ale acestor populații vulnerabile.

„Mulți refugiați și migranți provin din regiuni cu incidențe crescute pentru unele boli infecțioase, cum ar fi tuberculoza, HIV/SIDA, febra tifoidă, holera, hepatitele virale etc. În plus, condițiile din unele tabere de refugiați și din unele centre de detenție de tranzit, pot facilita răspândirea bolilor infecțioase, exacerbând și mai mult riscurile de sănătate cu care se confruntă aceștia”, transmite dr. Popovici, medic epidemiolog. 

Lipsa accesului la servicii de sănătate

Una dintre principalele provocări în abordarea bolilor infecțioase la aceste categorii de persoane este reprezentată de lipsa accesului la servicii de sănătate, susține medicul.

„Mulți dintre ei pot să nu aibă acces regulat la serviciile de sănătate, fapt ce poate întârzia diagnosticarea și tratamentul bolilor infecțioase. În plus, barierele lingvistice, diferențele culturale și resursele limitate pot complica și mai mult eforturile de a oferi o asistență medicală adecvată acestor populații”, consideră prof. dr. Emilian Popovici.

Potrivit specialistului, în ultimii ani a fost recunoscută tot mai mult necesitatea de a aborda nevoile de sănătate ale refugiaților și solicitanților de azil, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase.  

Organizații internaționale de mare anvergură cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, lucrează la dezvoltarea de linii directoare și protocoale pentru abordarea patologiei infecțioase în populațiile de refugiați. În plus, multe țări gazdă au implementat programe cu scopul de a oferi servicii medicale refugiaților și solicitanților de azil, ce includ screening al bolilor infecțioase și acces la tratament.

„De fapt există mai multe strategii care pot fi implementate pentru a aborda toate aceste provocări. În primul rând se evidențiază o nevoie de colaborare sporită între țările de destinație ale acestor persoane, organizațiile internaționale, precum și cele neguvernamentale pentru asigurarea că aceste grupe populaționale au acces la servicii de sănătate corespunzătoare. Aceste servicii putând să includă vaccinuri, screening pentru boli infecțioase și acces la tratament”, susține Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

„În al doilea rând este nevoie de o îmbunătățire a colectării de date și a supravegherii bolilor infecțioase în colectivitățile de refugiați. Prin înțelegerea mai corectă a prevalenței și distribuției bolilor infecțioase în aceste grupe populaționale, profesioniștii de sănătate publică pot dezvolta intervenții țintite pentru a preveni și controla răspândirea acestor boli”, adaugă dr. Popovici.

În consecință, în treilea rând este nevoie de „investiții sporite în cercetare și dezvoltarea de noi instrumente și strategii pentru abordarea bolilor infecțioase în populațiile de refugiați. Acestea includ dezvoltarea de noi tehnici de diagnostic, de noi tratamente și chiar de vaccinuri adaptate nevoilor de sănătate ale acestor populații”.