Cercetătorul român din echipa mondială de elită care studiază enigmele funcționării vederii

Un cercetător al Universității Transilvania din Brașov lucrează într-o echipă care vrea să deslușească felul în care funcționează sistemul vizual la mamifere. Rezultatele sunt publicate în „The Journal of Neuroscience”.

Tudor Badea, cercetător brașovean al Universității Transilvania și alți trei oameni de știință de la Washington University School of Medicine deschid o nouă cale în înțelegerea mecanismelor percepției vizuale la mamifere și om. Asta după un studiu care a început în urmă cu aproximativ 7 ani și care a urmărit funcții ale sistemului vizual la nivel celular.

Concret, sistemul vizual are mai multe funcții în percepția informației din mediul înconjurător. Unele sunt conștiente: de exemplu atunci când citim sau când apreciem distanțe. Altele sunt inconștiente, de exemplu, micșorarea pupilei când intrăm într-o încăpere foarte bine luminată sau stabilizarea imaginii atunci când ne aflăm într-o mașină.

„Toate aceste funcții sunt transmise de la ochi către creier prin niște, să le spunem, fire. Termenul tehnic este axon, fiecare mergând într-o anumită parte a creierului și fiecare parte a creierului este dedicate înțelegerii și executării acestor funcții”, a explicat reputatul cercetător brașovean.

Tudor Badea spune că de mai bine de 15 ani, echipa din care face parte se află în procesul de a enumera fiecare din acești axoni. Metoda folosită este una genetică, prin care echipa marchează, în animale de experiment, aceste canale de informații unul câte unul și le urmărește.

În cel mai recent studio, cercetătorii au marcat un asemenea canal de informație și au înțeles exact care centrii din creier îl deservesc. De asemenea, au stabilit care sunt etapele de dezvoltare ale acestor axoni în perioada de dezvoltare embrionară și post-natală.

Unic la acest canal de informație este că el, practic, detectează orice schimbare în câmpul vizual, dar funcția nu este clar definită.

„Canalul respectiv de informație este unul, oarecum, neobișnuit, deoarece reacționează atunci când se schimbă orice în câmpul vizual, deci orice schimbare: de luminozitate, de contrast, de mișcare de nuanță și așa mai departe. Acest canal este inhibat și aceasta este proprietatea sa neobișnuită, este un detector de schimbare care se inactivează de fiecare data când apare o schimbare în câmpul vizual”, a mai explicat Tudor Badea.

Din acest motiv, celulele se numesc „supresate de contrast” și ele nu au încă o funcție foarte clar definită. Se speculează foarte multe lucruri asupra lor, potrivit cercetătorului. Intenția cercetătorilor, pe termen lung, este de a identifica și studia individual fiecare canal informațional pentru a fi folosit în scopuri terapeutice și diagnostice.

Rezultatele studiului care pune în evidență celulele retinale ganglionare au fost publicate în prestigioasa revistă „The Journal of Neuroscience”.