Cei din Generația X, mai predispuși la cancer decât părinții și bunicii lor. Care sunt posibilele cauze

Persoanele de 40-60 de ani din ziua de azi dezvoltă mai multe tipuri de cancer decât părinții și bunicii lor: un nou studiu aduce dovezi suplimentare. Printre posibilele cauze: îmbătrânirea prematură și stilul de viață incorect.

Prognoza pentru persoanele de 40 de ani este sumbră, iar pentru cele de 50-60 de ani este și mai sumbră. Cei născuți între anii 1965 și 1980, așa-numita Generație X, se apropie de vârsta la care este cel mai probabil să dezvolte cancer, iar statisticile nu vorbesc în favoarea lor: se pare că au mai multe șanse de a dezvolta cancer decât părinții lor (baby boomerii, născuți între 1946 și 1964), decât bunicii lor și decât toate generațiile născute între 1908 și 1964. Iar dacă această tendință continuă, milenialii (născuți între 1981 și 1996) ar putea să o ducă și mai rău, scrie corriere.it.

Un nou semnal de alarmă este tras de un studiu publicat în revista JAMA Network Open de către epidemiologi americani de la Institutul Național de Cancer din Rockville, Maryland.

Nu este pentru prima dată când experții americani subliniază această problemă: diverse studii au ajuns la aceleași concluzii: cazurile de cancer înainte de 50 de ani sunt în creștere în diverse țări, iar dacă în SUA cifrele sunt "grăitoare", și în Italia primele semne sunt deja evidente. Punctul de plecare al ultimului studiu este o întrebare foarte precisă: crește sau scade incidența cancerului la diferite generații americane?

"Ai putea spera că lucrurile se îmbunătățesc pe măsură ce trec anii, mai ales în ceea ce privește sănătatea, speranța de viață și diagnosticarea cancerului", comentează Philip S. Rosenberg, primul autor al noului studiu publicat în JAMA, dar cifrele ne spun că, din păcate, nu este așa.

După colectarea datelor de la 3,8 milioane de persoane diagnosticate cu cancer, compararea incidenței între generații și realizarea unor proiecții statistice pentru cei născuți în generația X la vârsta de 60 de ani, concluziile studiului constată o creștere a numărului de cazuri de cancer în comparație cu predecesorii lor.

Unele cancere cresc, altele scad

În comparație cu părinții lor din generația boom, femeile din Generația X sunt mult mai predispuse să dezvolte cancer de tiroidă, de rinichi, de colon și rect, de uter, de pancreas, de ovar, precum și limfom non-Hodgkin și leucemie. Incidența cancerului pulmonar și a cancerului de col uterin scade însă.

În schimb, la sexul masculin, crește rata neoplasmelor de tiroidă, rinichi, prostată, colon și rect, iar cea a neoplasmelor de plămâni, ficat, vezică biliară și a limfomului non-Hodgkin scade.

"Potrivit celor mai recente estimări, un italian din trei se va îmbolnăvi de cancer în cursul vieții, iar cazurile din țara noastră sunt în creștere", confirmă Saverio Cinieri, președintele Fondazione Aiom, Asociația Italiană de Oncologie Medicală (Aiom).

"În 2023, se vor înregistra 395.000, iar creșterea, având în vedere că aceste boli sunt mai frecvente după vârsta de 65 de ani, pare să fie legată în principal de îmbătrânirea generală a populației. Înaintarea în vârstă este un factor determinant în apariția unui neoplasm: pe măsură ce trece timpul, de fapt, efectele diferiților factori cancerigeni se acumulează, iar capacitatea organismului de a repara mutațiile ADN care favorizează formarea tumorilor este diminuată”. 

 Iar cercetări recente din SUA au emis ipoteza îmbătrânirii premature ca posibilă explicație pentru creșterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor.

”Mai mult de 90% dintre cancerele înregistrate în Italia îi privesc pe cetățenii de peste 50 de ani”, explică Franco Perrone, președintele național al Aiom.

Potrivit datelor colectate până în prezent, poluarea mediului (în special poluarea aerului), care include diverse substanțe cancerigene provenite din activități umane (traficul auto, industrie, încălzire domestică) sau din surse naturale (radiații ionizante, raze ultraviolete), este responsabilă pentru 5% din cazurile de cancer. Această proporție ajunge la 10% în zonele cele mai poluate și poate fi cu atât mai mare cu cât condițiile mediului în care trăim sunt mai proaste.