Ce trebuie să facă Europa pentru a reduce mortalitatea cauzată de boli precum HIV, TBC, hepatitele virale și ITS. Care e situația în România

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor trage un semnal de alarmă: statele riscă să nu elimine până în 2030 epidemia de HIV, tuberculoza (TBC), hepatitele B și C și infecțiile cu transmitere sexuală (ITS). Potrivit unui raport publicat pe 23 aprilie, europenii sunt departe de a îndeplini țintele asumate în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pentru anul 2030. Fără măsuri urgente și coordonate, cei cinci ani rămași vor fi insuficienți pentru a învinge aceste epidemii.

Europenii și-au propus ca până în 2030 să reducă cu 90% noile infecții HIV și bolile cu transmitere sexuală și să asigure tratament pentru 95% dintre cei diagnosticați. Pentru TBC, ținta este de sub 10 cazuri la 100.000 de locuitori, cu acces universal la tratament. Hepatitele B și C trebuie să înregistreze o scădere a mortalității de 65% și să ofere antivirale pentru 80% dintre pacienți.

În teorie sună simplu, în practică progresele se lasă așteptate, avertizează Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Cam așa ar arăta obiectivele de combatere a acestor boli cu o incidență mortală ridicată:

1. HIV: reducerea cu 90% a noilor infecții și acces la tratament pentru 95% dintre cei diagnosticați.
2. TBC: sub 10 cazuri noi la 100.000 de locuitori și tratament garantat pentru toate cazurile.
3. Hepatite B și C: reducerea mortalității cu 65% și acces la antivirale pentru 80% dintre infectați.
4. ITS: diminuarea cu 90% a cazurilor noi de sifilis și gonoree și garantarea testării preventive. 

Situația actuală, departe de ținte

• HIV & TBC: mortalitatea a scăzut ușor, dar cazurile rămân peste țintele Uniunii Europene, iar formele rezistente de TBC pun probleme tot mai grave.

• Hepatitele B și C: decesele nu scad, deși împreună cu HIV provoacă aproape 57.000 de decese anual, din care peste 85% sunt cauzate de hepatite.

• ITS: gonoreea și sifilisul înregistrează creșteri îngrijorătoare, alimentate de educația sexuală precară și serviciile de testare limitate.

Ce urmează?

• Extinderea accesului la testare și tratament gratuit pentru toți cei vulnerabili.
• Campanii anti-stigmatizare și educație sexuală continuă în școli.
• Imbunătățirea colectării de date și raportare unitară la nivel național.

 „Timpul nu mai așteaptă”, avertizează dr. Andrea Ammon, director ECDC. „Fiecare zi contează dacă vrem să atingem țintele până în 2030.”

România între progrese notabile și provocări privind prevenția, testarea și tratamentul

 România are un Program Național pentru Boli Transmisibile, condus de Ministerul Sănătății, care a făcut progrese în ultimii ani. Scopul principal este de a preveni îmbolnăvirea, a diagnostica precoce și a asigura tratamente eficiente pentru toți pacienții, indiferent de zona în care trăiesc. Regăsim idei cum ar fi:  vaccinare și screening în comunități vulnerabile, monitorizare și ajustare continuă printr-o bază de date creată de Institutul Național de Sănătate Publică. Totodată, acoperirea vaccinală la nou-născuți pentru TBC (BCG) depășește 90%, iar rata inițierii vaccinării pentru hepatita B la sugari este de peste 85%. Însă, disparitățile regionale persistă: în județe cu acces medical redus, acoperirea vaccinală scade sub 70%, iar rata de diagnosticare a ITS rămâne neuniformǎ.

Mulți medici de familie spun, însă, că, după pandemia de COVID-19, vin des părinți care refuză să-și vaccineze copiii, deși vaccinarea împotriva hepatitei B și a TBC este obligatorie.

Prevenția în timp de criză

Dr. Adrian Marinescu de la Institutul “Matei Balș” accentuează că, deși România a făcut progrese notabile prin extinderea campaniilor de testare și dotarea spitalelor cu tratamente moderne, războiul din Ucraina și condițiile sociale precare au accelerat răspândirea bolilor infecțioase în Estul Europei.

„În condiții de conflict, bolile se răspândesc mai rapid. Prevenția – campanii de testare, educație și acces facil la tratament – trebuie intensificate”, avertizează Dr. Marinescu.

Medicul adaugă că situația este la fel de gravă și pentru hepatitele B și C, insistând pe importanța consultării imediate la apariția oricărui simptom și a testării regulate a pacienților care fac parte din grupele de risc. „Speranța de viață scade cu cât afecțiunea este descoperită mai târziu,” subliniază el.

Totuși, medicul Adrian Marinescu spune că în România situația nu este mai îngrijorătoare decât în alte state și chiar s-au făcut progrese, cum ar fi depistarea activă și pasivă a cazurilor de tuberculoză.

Pacienţii cu hepatită netrataţi determină creşterea anuală a persoanelor nou infectate”

 Marinela Debu, președinta APAH-RO, subliniază că fiecare pacient identificat trebuie să beneficieze de tratament imediat și neîngrădit, indiferent de stadiul bolii sau de resursele financiare disponibile. Ea avertizează că întârzierea accesului la terapie și lipsa testării regulate favorizează răspândirea infecțiilor și agravează prognosticul pacienților. „Acum este momentul să readucem în prim-plan importanța vaccinării împotriva hepatitelor B și C, testării periodice în rândul grupurilor vulnerabile și promovării unui stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și evitarea consumului de alcool” explică Debu. Ea atrage atenția că este nevoie de continuarea campaniilor de informare bine direcționate și de politici publice ferme. Marinela Debu crede că se poate transforma percepția și comportamentul populației în privința acestor boli critice.

Timpul nu așteaptă

Chiar dacă Europa a înregistrat o reducere de 35% a noilor infecții cu HIV față de nivelul din 2010 și o scădere similară de 35% a incidenței tuberculozei de la 2015, ritmul actual este insuficient pentru țintele intermediare din 2025 și, cu atât mai puțin, pentru obiectivele din 2030. În același timp, cele aproape 57.000 de decese anuale din Uniunea Europeană, dintre care peste 85% sunt cauzate de hepatitele virale, și creșterea constantă a cazurilor de sifilis și gonoree — la maximele ultimilor 15 ani — arată că progresele nu sunt uniforme și acoperirile de testare și tratament rămân nesatisfăcătoare.

Centrul European de Prevenire a Bolilor recomandă statelor membre: 

• Extinderea testării integrate (HIV, TB, hepatite, ITS) în medii comunitare și clinici de familie;
• Îmbunătățirea legăturii cu serviciile de îngrijire și sprijin pentru aderența la tratament;
• Consolidarea calității datelor de supraveghere și monitorizare, inclusiv pentru grupurile cele mai afectate

Numai astfel putem transforma cifrele alarmante într-o reală poveste de succes, reducând mortalitatea și satisfăcând angajamentele asumate pentru 2030. Timpul nu mai așteaptă, spun specialiștii europeni.