Ce sunt polipii, cum îi tratăm și când pot fi periculoși. Medic: „Nu vă tratați copiii după sfaturile din internet”
0Polipii se numesc în realitate vegetații adenoide și sunt formațiuni din țesut limfatic (de apărare) situat în spatele nasului. Acest țesut se inflamează ori de câte ori copilul răcește, fiind, la fel ca amigdalele, o prima poartă de apărare împotriva microbilor.
„Mulți părinți sunt trimiși la specialistul ORL pentru a află dacă micuțul lor are sau nu „polipi”. Acești <polipi> se numesc în realitate vegetații adenoide și sunt formați din țesut limfatic (de apărare) situat în spatele nasului. Acest țesut se inflamează ori de câte ori copilul răcește, fiind, că și amigdalele, o prima poartă de apărare împotriva microbilor”, susține dr. Ioana Delia Horhat, medic primar ORL în Timișoara.
Prin urmare, susține medicul, cu cât copilul răcește mai des, cu atât mai mult există posibilitatea ca aceste „vegetații adenoide să se mărească” și prin mărirea lor să producă obstrucție nazală, adică „imposibilitatea de a respira pe nas, precum și secreții mucoase sau muco-purulente abundente, sforăit, respirație orală otită medie congestivă sau seroasă”.
Complicațiile pe care le pot genera
Potrivit medicului, în mod obișnuit, vegetațiile adenoide regresează/involuează cu creșterea copilului, ajungând ca la 15-17 ani să fie ca și cum nu au fost.
„În mod particular, există persoane asa zis <limfatice> care prezintă o predispoziție spre inflamarea cronică a vegetațiilor adenoide, a amigdalelor. Acești copii dezvoltă adenoidită cronică, adică inflamarea permanentă a vegetațiilor adenoide (nu doar în episodul de boală acută), care în timp prin obstrucția nazală pe care o produc și, implicit hipoxia rezultată, creează probleme în dezvoltarea psihosomatică a copilului. Copilul dezvoltă rahitism, malformația toracelui în carena, malformația faciesului: <facies adenoidian>(prognatism maxilar, gura căscată, ochi încercănati, înfundați în orbita, bolta palatina ogivala, dinți vicios implantați). De asemenea, micul pacient prezintă deficit de atenție si întârziere în dezvoltarea intelectuală”, a scris dr. Ioana Delia Horhat, medic primar ORL, pe Facebook.
Ce facem cu un copil care răceste frecvent?
În primul rând, susține medicul, nu e bine să se facă abuz de antibiotice.
„Adeseori aud părinți care îmi spun <eu merg la medicul de familie și îi spun ce antibiotic să îmi scrie>. Apoi trebuie acordată multă atenție igienei nasului (învățați copilul să își sufle nasul, pe rând, fiecare nara în parte, și folosiți aspiratorul doar când nu se poate altfel), precum și a mediului în care ținem copilul ( lăsați casa la aerisit! uscați rufele în balcon, nu în casă; faceți dus copilului, nu baie și cel mai important: mu duceți copilul în grădiniță/creșă ; țineți-l acasă până se face bine, însemnând că nu mai este febril, nu mai are secreții nazale , se poate odihni , nu tușește )”, susține dr. Ioana Delia Horhat.
Pe lângă igienă locală, care este esențială în reușită tratamentului prescris de medic, medicul recomandă „să nu vă tratați singuri copii, după sfaturile apărute pe internet”.
„De asemenea, atât la cei operați cât și la cei neoperați, este important să fie duși atât vara cât și iarnă la munte, iar vara la mare (Marea Neagră), în stațiuni de deal cu ape sărate, sulfuroase (Tușnad, Govora, Herculane)”, recomandă medicul.
Poate cel mai important aspect, este stilul de viață în cadrul familiei, concluzionează medicul specialist.
„Alimentația cât mai naturală, cu alimente proaspete, preparate în casă, cât mai puțin fast- food, cât mai puține dulciuri, evitarea expunerii copiilor la fumul de țigară (al părinților), și insist asupra igienei nasului, a aerisirii casei și a respectării perioadelor de boală și de convalescență ale copilului(o refacere completă după un episod de boală va face un copil mai rezistent)”, a încheiat medicul Ioana Delia Horhat.