Care este cauza fenomenului denumit „ceață cerebrală”, asociat Covidului de lungă durată
0Un studiu arată că „ceața cerebrală”, asociată Covidului de lungă durată, poate fi cauzată de scurgeri ale barierei hemato-encefalice, care deține controlul asupra substanțelor și materialelor care intră și ies din creier.
Concret, dacă bariera care controlează substanțele care intră și ies din creier este dezechilibrată, aceasta poate determina modificări ale funcției neuronale, spun cercetătorii.
Multe persoane care suferă de Long Covid se confruntă cu dificultăți de concentrare, uitare, simptom care poate fi cauzat de scurgerea barierei hemato-encefalice, arată o cercetare recentă, citată de The Guardian.
„Este vorba despre reglarea echilibrului dintre substanțele din sânge și creier. Dacă este dereglat, atunci poate conduce la modificări ale funcției neuronale, iar dacă fenomenul se întâmplă în regiunile creierului care permit consolidarea/stocarea memoriei, atunci poate provoca ravagii.", a declarat profesorul Matthew Campbell, coautor al cercetării de la Trinity College Dublin.
Studiul a fost publicat în revista Nature Neuroscience. Oamenii de știință au analizat probe de ser și plasmă de la 76 de pacienți care au fost spitalizați cu Covid în martie sau aprilie 2020, precum și de la 25 de persoane înainte de pandemie.
O proteină din creier a ajuns în sânge
Echipa a descoperit că probele de la cei 14 pacienți cu Covid care au raportat singuri ceață cerebrală conțineau niveluri mai ridicate ale unei proteine numite S100β decât cele de la pacienții cu Covid fără acest simptom sau de la persoanele care nu au avut Covid.
Această proteină este produsă de celulele din creier și nu se găsește în mod normal în sânge, ceea ce sugerează că acești pacienți au avut o ruptură a barierei hemato-encefalice.
Apoi, echipa de cercetători a cercetat 10 persoane care se recuperaseră de la Covid și 22 de persoane cu Covid de lungă durată, dintre care 11 au raportat că aveau ceață cerebrală. Niciunul nu primise, la acel moment, un vaccin Covid, sau nu fusese spitalizat pentru Covid. Acești participanți au fost supuși unei scanări RMN. Rezultatele arată că pacienții cu Long Covid, cu ceață cerebrală, au prezentat într-adevăr semne de scurgere a barierei hemato-encefalice, dar nu și cei care nu prezentau acest simptom sau care se refăcuseră.
Unul din autorii studiului a adăugat că este posibil ca persoanele cu o barieră hemato-encefalică mai strânsă să fie mai bine protejate împotriva ceții cerebrale în cazul în care dezvoltă Covid lung, explicând de ce simptomul nu a apărut la toți pacienții.
Ulterior, cercetarea a evidențiat că pacienții cu Long Covid, cu ceață cerebrală, au prezentat, de asemenea, semne de niveluri crescute ale proteinelor implicate în coagulare.
De altfel, Matthew Campbell a afirmat că rezultatele nu au fost o surpriză, deoarece perturbările proteinelor implicate în coagulare ar putea merge mână în mână cu perturbările celulelor care căptușesc vasele de sânge.
„Întregul concept că multe dintre aceste afecțiuni neurologice, inclusiv ceața cerebrală, ar putea fi tratate prin simpla reglare a integrității barierei hemato-encefalice este cu adevărat interesant", a spus el.
Profesorul Paul Harrison de la Universitatea din Oxford, un autor al unor lucrări anterioare care sugerează că formarea de cheaguri de sânge în creier ar putea fi o cauză a ceții cerebrale la persoanele cu Covid de lungă durată, a declarat că noul studiu este important.
„Acesta arată că anomalii în mucoasa vaselor de sânge din creier apar la persoanele cu ceață cerebrală post-Covid și se adaugă la dovezile că și coagularea anormală a sângelui contribuie", a declarat acesta.
Însă, rezultatele au venit de la pacienții care au avut Covid în primul val, ceea ce înseamnă că este plauzibil, dar neclar dacă aceleași mecanisme au apărut și la alții, cum ar fi cei cu variante ulterioare ale virusului sau care au fost vaccinați, a mai spus profesorul.
O altă profesoară, Claire Steves de la King's College London, este de părere că numărul mic de participanți implicați ar putea determina ca descoperirile privind diferențele dintre grupuri să se datoreze întâmplării, în timp ce fenomenul denumit „ceață cerebrală” nu a fost definit în mod clar și a fost auto-raportat de participanți.
„Prin urmare, este dificil să fim siguri cât de aplicabile sunt aceste rezultate la milioanele de oameni care au experimentat acest fenomen", a spus ea.