Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei

Anumite medicamente, unele dintre ele eliberate pe bază de prescripție medicală, altele care pot fi chiar cumpărate fără rețetă din farmacii, pot deveni periculoase în zilele caniculare.

CDC (Centers for Disease Control and Prevention), principala agenție federală de sănătate publică din SUA, avertizează că anumite medicamente și căldura excesivă, combinate, pot duce la efecte secundare potențial severe. Din acest motiv, CDC a publicat recomandări pentru medici și pacienți privind modul în care căldura poate interacționa cu unele tratamente. Specialiștii subliniază că persoanele care urmează tratamente cronice ar trebui să discute cu medicul înaintea perioadelor caniculare despre eventualele măsuri necesare – de exemplu, cum să se hidrateze, ce simptome trebuie urmărite și dacă este nevoie de o monitorizare mai atentă a tratamentului.

Medicamente care devin periculoase când e caniculă

Printre medicamentele prescrise în mod obișnuit în cazul cărora crește riscul de efecte secundare în perioadele caniculare se numără: diureticele, agenții anticolinergici (medicamente care blochează acțiunea acetilcolinei, un neurotransmițător implicat în funcții precum transpirația, salivația, digestia, contracția vezicii urinare și reglarea ritmului cardiac ) și unele medicamente psihotrope.

Medicamentele fără prescripție medicală pot, de asemenea, interacționa cu căldura.

„Anumite combinații de medicamente, cum ar fi un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau un blocant al receptorilor de angiotensină II (BRA) cu un diuretic, pot crește semnificativ riscul de vătămare corporală cauzată de expunerea la căldură”, avertizează experții CDC.

ECA (enzima de conversie a angiotensinei) este o enzimă implicată în reglarea tensiunii arteriale, inhibitorii ECA fiind medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a insuficienței cardiace (de exemplu: Enalapril, Ramipril). Blocanții receptorilor de angiotensină II (BRA) sunt o altă clasă de medicamente pentru hipertensiune și insuficiență cardiacă, ce acționează diferit față de inhibitorii ECA, dar au efecte similare asupra tensiunii arteriale (de exemplu: Losartan, Valsartan).

Inhibitorii receptorilor de angiotensină-neprilizină (ARNI), care sunt medicamente mai noi, utilizate în special pentru tratarea insuficienței cardiace, pot prezenta același risc, mai avertizează CDC.

Pentru copii și adolescenți, medicamentele care pot crește riscul de boli provocate de căldură includ antihistaminice neselective (de exemplu, difenhidramină), stimulente precum metilfenidatul pentru tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și diuretice.

Ce efecte pot provoca

În contextul caniculei, aceste medicamente pot crește riscul de afecțiuni provocate de căldură deoarece pot favoriza deshidratarea, modifica reglarea tensiunii arteriale, reduce capacitatea organismului de a elimina căldura sau influența mecanismele prin care corpul își menține temperatura normală. Riscul este și mai mare atunci când anumite clase de medicamente sunt administrate în combinație.

Potrivit CDC, medicamentele pot afecta organismul, în perioadele caniculare, astfel:

- senzație redusă de sete (este cazul medicamentelor precum: diuretice, inhibitori ai ECA, BRA și ARNI);

- interferența cu termoreglarea centrală (de exemplu, antipsihotice, anticolinergice, stimulente);

- transpirație afectată și, prin urmare, răcire afectată (crescută cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN), și scăzută cu antidepresive triciclice (ATC), antipsihotice tipice și atipice, agenți anticolinergici);

- depleție volemică (scăderea volumului de sânge circulant, în special prin pierderea componentei lichide – plasma, adică o formă de deshidratare care afectează circulația sângelui); hipotensiunea arterială sau reducerea debitului cardiac, ce pot duce la amețeli, leșin și căderi; în condiții de deshidratare, scăderea fluxului de sânge către rinichi, împreună cu administrarea unor medicamente cu potențial nefrotoxic, poate favoriza apariția leziunilor renale acute (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene [AINS] – de exemplu Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac; diuretice; beta-blocante – de exemplu Metoprolol, Bisoprolol; antidepresive triciclice; laxative);

- vasele de sânge de la suprafața pielii nu se dilată suficient, iar corpul nu mai poate elimina eficient căldura (de exemplu - aspirină, beta-blocante și clopidogrel);

- toxicitate medicamentoasă cauzată de clearance-ul (viteza cu care organismul, în principal rinichii și ficatul, elimină un medicament) redus al medicamentelor la persoanele deshidratate, în special pentru medicamentele cu indice terapeutic îngust (de exemplu - carbamazepină și litiu);

- dezechilibru electrolitic (modificarea concentrației unor minerale esențiale din organism, precum sodiul, potasiul, calciul și magneziul, care sunt necesare pentru funcționarea normală a inimii, mușchilor și nervilor) – care poate fi generat, de exemplu, de: diuretice, antiacide, laxative, litiu și trimetoprim-sulfametoxazol etc.)

- somnolență, amețeală sau dificultăți de concentrare care pot diminua senzația de sete (care pot fi provocate, de exemplu, de opiacee, benzodiazepine, medicamente antipsihotice tipice și atipice, antidepresive, anticonvulsivante).

„În plus, expunerea la căldură poate deteriora dispozitivele de administrare a medicamentelor sau poate degrada medicamentele. Inhalatoarele, de exemplu, pot exploda în medii fierbinți, cum ar fi portbagajele mașinilor în zilele caniculare. EpiPen-urile pot funcționa defectuos sau pot elibera mai puțină epinefrină atunci când sunt expuse la căldură. Insulina, care trebuie păstrată la frigider, poate deveni mai puțin eficientă dacă este lăsată la căldură pentru perioade lungi de timp”, mai avertizează CDC.

Ce trebuie sa faci dacă iei un medicament din listă

Unele medicamente pot crește de asemenea sensibilitatea pielii la soare. Este cazul medicamentelor antifungice precum flucitozina, griseofulvina și voriconazolul și al antibioticelor precum metronidazolul, tetraciclinele și fluorochinolonele. Acestea pot crește sensibilitatea la soare și pot duce la o erupție cutanată asemănătoare arsurilor solare. Pentru pacienții care iau aceste medicamente, se recomandă evitarea expunerii la soare, purtarea de îmbrăcăminte și pălării de protecție și o cremă de protecție solară cu spectru larg care filtrează razele UVA și UVB, cu un SPF de 30 sau mai mare.

Dacă aveți în schema de tratament medicamente din clasele amintite mai sus, în primul rând acordați o atenție sporită expunerii la căldură. Evitați pe cât se poate expunerea pentru a preveni efectele negative. Discutați cu medicul dacă urmați un tratament din clasele menționate mai sus. În funcție de starea dumneavoastră de sănătate, acesta poate decide dacă este necesară o monitorizare mai atentă sau, în anumite situații, ajustarea tratamentului. Nu modificați însă niciodată tratamentul din proprie inițiativă.

Nu întrerupeți, în niciun caz, administrarea tratamentului fără ca medicul să fi decis asta și fără ca acesta să vă fi indicat alte medicamente.

Orice modificare a dozei sau a schemei de administrare a medicamentelor trebuie individualizată. Decizia va depinde de clasa de medicamente și va fi adoptată luându-se în considerare riscurile și beneficiile.

Stați de vorbă cu medicul și întrebați-l despre semnele și simptomele care ar putea indica faptul că există o interacțiune între căldură și medicamentele cu care vă tratați. Acesta ar trebui să vă îndrume când să solicitați asistență medicală, care simptome reprezintă o urgență și ce trebuie făcut în caz de urgență.

Aveți, de asemenea, mare grijă cum depozitați medicamentele în perioadele caniculare. Insulina trebuie păstrată conform indicațiilor din prospect. Rezervele de insulină neîncepute se păstrează, de regulă, la frigider (2-8°C), iar stiloul sau flaconul aflat în utilizare poate fi păstrat, în funcție de tipul de insulină, la temperatura camerei pentru perioada indicată de producător. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate îi poate reduce eficacitatea.

Nu lăsați niciodată medicamentele în mașină sau în alte locuri care se pot încălzi excesiv. Respectați întotdeauna condițiile de păstrare din prospect. Majoritatea medicamentelor se păstrează la temperatura camerei, ferite de căldură excesivă, de lumina directă a soarelui și de umiditate, însă unele produse, precum insulina sau anumite medicamente biologice, necesită păstrarea la frigider.

Atenție mare la dispozitivele aflate sub presiune, precum inhalatoarele. Temperaturile foarte ridicate le pot afecta funcționarea și, în cazuri rare, pot provoca explozia recipientului.

Dacă medicul dumneavoastră a ajustat schema de tratament și v-a făcut și alte recomandări, stabiliți tot împreună cu acesta când va fi nevoie de o nouă analiză și ajustare a medicației.