Atenţie, unele medicamente îţi încreţesc părul, altele îi schimbă culoarea!

O varietate de tratamente, chiar şi banalele analgezice, pot face părul să-şi piardă ori să-şi schimbe culoarea sau să se rărească şi să-şi modifice textura.

În multe cazuri, medicamentele aduc modificări texturii, culorii sau creşterii părului fiindcă îi afectează ciclul de creştere, care are trei etape distincte. În perioada de creştere, care, la nivelul scalpului, durează între trei şi cinci ani, părul creşte cu aproximativ un centimetru pe lună.

Această etapă este urmată de o fază mai scurtă, intermediară, de doar două săptămâni, în care foliculul (învelişul rădăcinii părului) se pregăteşte pentru eliberarea firului de păr.

Faza finală, de trei luni, este aceea în care firul de păr nu mai creşte şi, în final, cade. Aceasta poartă numele de faza telogenă sau „de repaus“.

După faza telogenă, din acelaşi folicul iese un nou fir de păr. Din fericire, nu toate firele de păr se află simultan în aceeaşi etapă a ciclului de creştere, deci nu pierdem în acelaşi timp tot părul.

Iată ce medicamente pot face părul să sufere modificări notabile, după cum au descoperit oamenii de ştiinţă de la Universitatea Melbourne din Australia, în urma unui studiu.

Tratamentul pentru acnee

Retinoizii, derivaţi din vitamina A, sunt foarte folosiţi în dermatologie pentru o varietate de afecţiuni, printre care şi acneea. Cercetătorii de la Melbourne au observat că aceste tratamente pot determina căderea părului, iar riscul creşte odată cu mărirea dozelor.

Specialiştii spun că, în mod normal, vitamina A protejează foliculii şi, deci, firele de păr, în schimb cantităţile prea mari fac foliculii să se închidă temporar.

Retinoizii pot modifica şi textura şi aspectul părului, fiindcă acţionează asupra celulelor care produc cheratină.

Ibuprofenul

Studii reduse ca amploare au arătat că şi ibuprofenul ar putea cauza pierderea prematură a părului. De fapt, un raport recent al Guvernului Noii Zeelande a arătat că unul dintre efectele secundare ale ibuprofenului ar putea fi pierderea părului, care afectează aproape 1 din 100 de utillizatori.

Totuşi, acest efect secundar se instalează după administrarea ibuprofenului sub formă de tratament, nu după o singură pastilă, spun specialiştii.

Antidepresivele

Medicamentele utilizate adesea în caz de depresie, cum este fluoxetina (Prozac), cauzează căderea prematură a părului în faza a treia, „de repaus“. Potrivit specialiştilor australieni care au realizat cercetarea, efectul de cădere a părului se instalează după aproximativ un an de tratament cu antidepresive şi dispare după încetarea medicaţiei.

Antidepresivele triciclice, cum sunt imipramina, amitriptilina şi doxepina pot, şi ele, să cauzeze căderea excesivă a părului, dar problema este reversibilă odată cu oprirea tratamentului. Şi medicamentele pe bază de litiu afectează părul, subţiind firele după patru-şase luni de tratament al tulburărilor bipolare.

Totuşi, medicaţia nu trebuie întreruptă la întâmplare, fiindcă problema căderii părului este trivială în comparaţie cu problemele create de depresie şi de alte tulburări psihice, atrag atenţia specialiştii.

Medicaţia pentru psoriazis

Această boală autoimună determină apariţia pe piele a unor leziuni de culoare roşiatică acoperite de scuame sidefii, uşor detaşabile. Leziunile apar din cauza faptului că organismul produce în exces celule cutanate.

Unele tratamente acţionează prin încetinirea producţiei de celule cutanate noi şi, de aceea, pot avea ca efect secundar schimbarea culorii părului sau încreţirea lui.

De exemplu, acitretina face ca părul să capete o nuanţă mai închisă, în timp ce etretinatul poate schimba o nuanţă de castaniu în maro-roşcat în doar trei luni. De asemenea, ambele tratamente duc la ondularea sau chiar la încreţirea părului, prin acţiunea lor asupra structurii rădăcinilor.

În ceea ce priveşte modificările de culoare, acestea apar fiindcă medicamentele contra psoriazisului acţionează asupra unor celule numite melanocite, care controlează cantitatea de melanină din rădăcina firului de păr (cu cât există mai multă melanină, cu atât părul este mai închis la culoare).

Pilulele contraceptive

În cazul anticoncepţionalelor, căderea excesivă a părului are loc odată cu încetarea tratamentului, după o administrare îndelungată. Acest lucru se întâmplă fiindcă hormonii din pilulele contraceptive, în special progesteronul, conţin compuşi antiandrogeni, adică scad nivelul testosteronului din organism şi, deci reduc şi riscul ca femeile la risc să-şi piardă părul prematur. Dar atunci când o femeie predispusă la căderea părului nu mai ia anticoncepţionale, protecţia oferită de acestea dispare şi, evident, problema revine.

Betablocantele pentru scăderea tensiunii

Acestea sunt o categorie foarte des utilizată de medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Unul dintre efectele secundare este subţierea firelor de păr. Iar două betablocante, metoprololul şi propranololul, duc şi la căderea excesivă a părului.

Anticoagulantele

Persoanelor cu un risc crescut de a dezvolta cheaguri periculoase de sânge li se recomandă adesea un anticoagulant numit heparină. Acesta poate determina căderea părului, fiindcă afectează foliculii piloşi, arată un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea California.

Şi warfarina poate duce la pierderea prematură a părului, dar astfel de situaţii sunt mai rare decât în cazul heparinei.

Tratamentele pentru epilepsie

Unele medicamente administrate în caz de epilepsie şi pentru alte probleme de sănătate, cum sunt migrenele, au fost asociate cu pierderea unei cantităţi mari de păr. De asemenea, în unele cazuri, părul rămas se încreţeşte. Un exemplu este valproatul de sodiu, care duce la căderea şi la încreţirea părului în 3,5% din cazuri, potrivit unui studiu recent realizat de specialiştii de la un spital din Iran.

Un alt tratament similar este divalproex, care, pe lângă valproat de sodiu, conţine şi acid valproic şi care dublează riscul de modificări la nivelul părului.