Exclusiv Vrei să intri în armată ca voluntar? Ce presupune și ce beneficii ai, explică un general NATO

După mulți ani de întârziere, legea privind serviciul militar voluntar a ajuns în Parlament. „Adevărul” a analizat condițiile de acces în stagiul de pregătire pentru militarii voluntari și avantajele pe care aceștia le vor obține cu generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Guvernul a trimis la Parlament proiectul de lege prin care se introduce serviciul militar voluntar, sub forma unui stagiu militar în termen. Acesta presupune o pregătire de bază cu durata de până la patru luni, care se desfășoară exclusiv pe timp de pace. După finalizarea stagiului, participanții vor fi incluși în rezerva operațională a Armatei Române.

Statul oferă beneficii celor care aleg această formă de pregătire: cazare, hrană, echipament, asistență medicală pe perioada stagiului, precum și o indemnizație substanțială la final, echivalentă cu aproximativ trei salarii medii brute, adică 27.000 de lei, plus o soldă pe durata pregătirii între 4.000 și 5.000 de lei lunar. Astfel, un tânăr care finalizează stagiul voluntar pleacă acasă cu echivalentul a aproximativ 6.000 de euro.

Condițiile pentru înscriere prevăd vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, cetățenie română și domiciliu stabil în țară. Candidații trebuie să treacă de evaluări medicale, psihologice și de aptitudini fizice. Nu este obligatorie diploma de bacalaureat pentru participare.

Proiectul este gândit ca o măsură de întinerire și consolidare a rezervei Armatei Române. Dacă va fi adoptat, primii voluntari ar putea începe stagiul militar începând cu anul 2026.

„Bareme mai accesibile”

„Adevărul” a analizat condițiile de acces în stagiul de pregătire și avantajele obținute cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est.

În ceea ce privește condițiile de acces la acest sstagiu de antrenament, Bălăceanu susține că „nu sunt cele clasice, probabil vor fi diferențe, pentru că există o diferență la testul de pregătire fizică al candidaților soldați gradați profesioniști față de rezerviștii voluntari. Probele pentru candidații rezerviști voluntari nu sunt atât de solicitante ca cele pentru soldați gradați profesioniști sau pentru candidați la instituțiile de învățământ militar. Deci ne așteptăm ca aceste bareme să fie mai accesibile.”

Pachetul include o indemnizație lunară de 4-5.000 de lei plus trei salarii medii la finalul stagiului. 

„Putem presupune că va fi atractiv, în primul rând, prin această motivație financiară, dar nu numai, deoarece cei care vor absolvi acest stagiu militar de patru luni, pot să se încadreze după aceea ca soldați profesioniști. De asemenea, pot fi orientați către alte instituții de învățământ, cum ar fi învățământ militar, școli de maiștri militari și subofițeri sau inclusiv academiile. Se deschide ușa pentru o carieră militar de lungă durată”, a explicat Bălăceanu.

În plus, generalul este convins că cei care vor trece în rezerva voluntară se vor bucura, după cele patru luni, de o indemnizație lunară, care e destul de mare. 

Legat de capacitatea de instruire, de maximum 10.000 de persoane pe an, expertului i se pare destul de mare. „Nu știu dacă vom reuși. Ar fi foarte mult, pentru că ar trebui să existe și o selecție și atunci dacă am luat în calcul 10.000 de posturi, ar trebui să avem cel puțin 12-15 mii de candidați. Probabil aceste cifre vor fi mai scăzute. Vom vedea după ce se adoptă legea. Armata are capacitatea să instruiască și are și experiență”, a precizat el.

Motivul pentru care nu se cere bacalaureatul, explică generalul, este ca baza de selecție să fie cât mai largă. „Și pentru un soldat rezervist, nu e neapărat nevoie de bacalaureat. Sigur că cei care au bacalaureatul pot după aceea să aspire la alte instituții de învățământ militar.”

Profilul militarului voluntar

Profilul unui astfel de militar voluntar este, conform lui Virgil Bălăceanu, următorul:

„Ar trebui să aibă deprinderi fizice minime, nu de excepție, adică rezistență, să fie în măsură să alerge 2.000 sau 3.000 de metri, vom vedea dacă proba de rezistență va însemna alergare 2.000 sau 3.000 de metri. Să fie în măsură să facă un număr de flotări, un număr de abdomene, baremele sunt diferite de la băieți la fete. Să treacă un test psihologic care nu este foarte complex și, sigur, să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, care să le permită după aceea să execute un serviciu care este destul de solicitant, mai ales din punct de vedere fizic, dar nu numai”.

El a precizat că nu se așteaptă ca aceste bareme să fie exagerate ci la nivel obișnuit, pentru că nu se face o selecție pentru forțele de operații speciale. „Se face o selecție pentru un serviciu de militar voluntar în termen. Și după ce termină cele patru luni, vor încadra funcțiile pe statele de organizare de război ale unităților de soldați”, a detaliat el.

În momentul în care se aprobă planul, acesta este va prevedea locurile în funcție de arme și specialități. „Vor avea posibilitatea să-și aleagă arma și specialitatea, însă, în mod sigur, vor fi mulți candidați de pe raza unității unde vor fi încadrați. Și atunci, pe specificul respectiv, vor alege și ei arma. Un exemplu, dacă sunt din Galați, pot să opteze pentru arma tancuri, fiind o unitate de tancuri în Galați. Dacă sunt din zona Slobozia, o să opteze cei din județ și din judeţele învecinate pentru arma artilerie şi aşa mai departe”, a explicat generalul.

El crede că dacă programul de instruire este intensiv, 4 luni ajung pentru a însuși o pregătire militară generală și una de specialitate. „Din moment ce programul de pregătire al soldaților gradați profesioniști e mai mic de patru luni, cred că 4 luni vor ajunge pentru militarii voluntari în termen. Și nici soldații gradați profesioniști nu au pregătire militară anterioară. Programul acestora de instruire variază în funcție de fiecare an, dacă nu mă înșel acum este de la două la trei luni de zile.”

După terminarea stagiului, aceștia pot deveni militari profesioniști sau pot rămâne în rezervă, caz în care vor trebui să participe periodic la stagii de pregătire plătite.

Obligații și avantaje. Ce se întâmplă în caz de război

„În caz de război, se vor încadra pe posturi alături de militarii aflați în activitate. Începând cu starea de asediu, se reintroduce serviciul militar obligatoriu. Ca atare într-o situație de pericol de conflict sau de conflict și ceilalți tineri între 18 și 35 de ani, numai băieții, vor face serviciu militar obligatoriu. Serviciu militar care înseamnă șase luni cu posibilitatea de a fi prelungit încă șase luni. Deci, e mai bine să fie pregătiți din timp, pentru că e o pregătire mult mai eficientă, adică e pregătire pe timpul celor patru luni și apoi acea pregătire cu o anumită periodicitate în timp”, arată generalul.

Pe lângă faptul că vor fi mai bine pregătiți în caz de conflict, există și alte avantaje. „Alte avantaje țin de un domeniu de interes pentru tineri. La rezerviștii voluntari, e adevărat pentru categoria ofițerilor, au fost destul de mulți concurenți, 3 la 4 concurenți pe un loc. Ca atare există un interes față de mediul militar și față de o carieră militară. ”

Pe de altă parte, spune el, programul de pregătire înseamnă și pregătire pentru viață: „De la lecțiile de prim-ajutor la lecțiile de supraviețuire. Pregătirea fizică în definitiv este și o fortificare fizică, dar și psihică. Sunt și elemente de educație care apar pe timpul celor patru luni. Cei care vor absolvi această perioadă vor ști mai multe. Și vor fi mai bine pregătiți, nu numai din punct de vedere militar, dar și din punct de vedere al vieții, din punct de vedere civic, din punct de vedere al educației patriotice.”

În plus, perioada de stagiu militar se ia în considerare la calculul pensiei. Cei care aleg să treacă în rezerva voluntară vor avea și o indemnizație specială.

Un alt avantaj important despre care generalul a vorbit: „vor aparține unei comunități aparte”.