Video Transalpina și Transfăgărășanul ies de sub nămeți. Când ar putea fi redeschise cele mai spectaculoase drumuri din România

Utilajele de deszăpezire și-au făcut apariția în ultimele zile pe Transalpina și Transfăgărășan, cele mai spectaculoase șosele alpine din România, pentru a pregăti redeschiderea lor. Imaginile care surprind lucrările de eliberare a carosabilului acoperit cu nămeți au stârnit controverse.

Transalpina (DN67C) și Transfăgărășanul (DN 7C), două dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, sunt acoperite cu zăpadă în zonele alpine mai mult de jumătate de an, iar pregătirile pentru redeschiderea lor sunt dificile.

Imaginile publicate recent de direcțiile regionale de drumuri și poduri (DRDP) Brașov și Craiova arată „lupta” utilajelor de deszăpezire cu nămeții de peste doi metri, care fac imposibilă traversarea acestor segmente cu mașinile.

În plus, în ultimele zile a continuat să ningă la altitudini de peste 2.000 de metri, iar riscul avalanșelor și al alunecărilor de pietre pe unele porțiuni rămâne ridicat.

Deszăpezire pe Transalpina și Transfăgărășan

În timp ce direcțiile regionale de drumuri și poduri arată cum s-au mobilizat pentru îndepărtarea troienelor, unii români au sesizat că deszăpezirea a început prea devreme.

„Vine sfârșitul lumii! Zăpadă în mai la munte, la 2.000 m!”, a scris un român, la imaginile publicate de DRDP Craiova cu lucrările pe carosabil.

„Se va putea circula curând sau doar consumați motorină degeaba?”, a întrebat un alt internaut.

„Dacă nu consumăm motorină, nu se va putea circula prea curând”, a răspuns DRDP Craiova.

Imaginile cu lucrările de pe Transfăgărășan au generat reacții asemănătoare. Unii români s-au arătat entuziasmați în așteptarea redeschiderii traseului rutier, alții s-au arătat uimiți de grosimea stratului de zăpadă care a acoperit unele locuri de pe DN 7C, iar alți români au reclamat risipa de resurse.

„Consumați combustibilul degeaba! Trebuia respectată data de 1 iulie, ca mare parte să se topească de la temperaturile exterioare”, a reclamat un internaut.

Reprezentanții DRDP Brașov i-au amintit că, indiferent de data la care va fi posibilă deschiderea segmentului dintre Bâlea Cascadă și zona Bâlea Lac, deszăpezirea începe, de regulă, tot în luna mai. De asemenea, au adăugat aceștia, cantitatea impresionantă de zăpadă și condițiile meteo din această perioadă ar putea face ca șoseaua să fie redeschisă spre finalul lunii iunie ori de la 1 iulie.

În 2025, Transfăgărășanul și Transalpina au fost redeschise traficului din 6 iunie. După ce zăpada a fost îndepărtată, pe Drumul Național 67C (Transalpina), șoferii au putut circula pe sectorul de drum cuprins între Rânca, județul Gorj, și Curpăt, județul Alba, care cuprinde Pasul Urdele, cel mai înalt punct rutier din România, aflat la peste 2.100 de metri altitudine.

Tot de atunci, pe șoseaua care străbate crestele Făgărașului, turiștii au putut urca cu mașinile până la Tunelul Bâlea–Capra, la 2.042 de metri altitudine, unul dintre cele mai spectaculoase puncte ale Transfăgărășanului. Șoselele au putut fi folosite puțin peste patru luni, până în 20 octombrie 2025, când circulația a fost închisă oficial, însă încă din luna septembrie, în zonele alpine, au fost impuse restricții provizorii, din cauza riscurilor cauzate de ninsori și îngheț.

În 2026, șansele ca aceste drumuri montane să fie redeschise la începutul lunii iunie sunt extrem de mici.

Transfăgărășan, construit cu soldați, inaugurat de Nicolae Ceaușescu

Transfăgărășanul, șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu, a fost construit în doar patru ani, cu eforturile considerabile ale miilor de oameni, majoritatea militari – forță de muncă ieftină și accesibilă, folosită frecvent de regimul comunist în proiectele de interes public.

„Dificultatea nu era numai aceea a condițiilor de proiectare și trasare, ci, poate într-o și mai mare măsură, aceea că trebuia să căutăm soluții ingenioase care să evite dificultățile mari de construire și apoi de exploatare a viitoarei șosele, să evităm pe cât posibil zonele marilor avalanșe ori să concepem sisteme de prevenire și oprire a avalanșelor sau de apărare împotriva lor“, își amintea, în 1986, inginerul Theodor Guțu, implicat în proiectul inițial.

Segmentul dintre barajul Vidraru, din Argeș, și localitatea sibiană Cârțișoara, cu o lungime de aproximativ 90 de kilometri, a fost construit în perioada 1970–1974. Asfaltarea lui s-a încheiat în 1977, iar lucrările la lărgirea tunelului au mai continuat în următorii ani.

Șoseaua traversează Munții Făgăraș prin căldarea Bâlea, urcând până la altitudinea de 2.042 de metri, în apropiere de Lacul Bâlea. A fost inaugurată în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu și este considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990, datorită reliefului dificil.

Drumul montan începe din localitatea Cârțișoara, ultima înainte ca traseul să intre în zona alpină a Munților Făgăraș. Din Cârțișoara, călătorii urcă spre Cascada Bâlea și spre căldarea Bâlea, ajungând până la peste 2.000 de metri, în zona lacului Bâlea. După traversarea tunelului montan Bâlea–Capra, traseul coboară spre Valea Argeșului, pe lângă Lacul Vidraru și Cetatea Poenari, până la faimoasa mănăstire de la Curtea de Argeș.

Construit în perioada 1972–1974, Tunelul Bâlea–Capra, din vecinătatea lacului glaciar Bâlea, a fost piatra de încercare a muncitorilor de pe șantierul Transfăgărășanului. A fost proiectat cu ajutorul alpiniștilor specializați în măsurători topometrice și a fost săpat în condiții extreme, pe șoseaua montană aflată la peste 2.000 de metri altitudine. La jumătate de secol de la construcție, Tunelul Bâlea–Capra a rămas și cel mai lung tunel rutier din România, dar va fi depășit de tunelurile aflate în construcție pe segmente de autostradă.

Transalpina, construită cu pionieri, inaugurată de regele Carol al Doilea

Transalpina, șoseaua care taie crestele Munților Parâng la peste 2.000 de metri altitudine, are aproape 150 de kilometri și traversează Carpații. A fost inaugurată în vara anului 1935 de regele Carol al Doilea, fiind numită atunci „Drumul Regelui”.

Atunci, regele Carol al Doilea și fiul său, Mihai I al României, s-au numărat printre oaspeții de seamă care au călătorit pe Transalpina cu autoturismul, de la Săliște, în apropiere de Sebeș, la Novaci, în Gorj.

„Această șosea, care este de mare importanță din punct de vedere economic și militar, leagă nordul Olteniei cu sudul Ardealului și valea Mureșului, străbătând Munții Sebeșului și ai Lotrului, urcând până la înălțimea de 2.200 de metri. Ea are o lungime de 130 de kilometri și a costat numai trei milioane lei, dat fiind că a fost construită cu ajutorul pionierilor”, arăta publicația „Lumea Satelor”, în 1935.

Drumul Național 67C, cunoscut și sub numele de Transalpina, leagă localitățile Novaci, județul Gorj, și Sebeș, județul Alba. Cea mai atractivă zonă pe care o traversează începe de pe Valea Lotrului, urcând în serpentine spre stațiunea montană Rânca.

După ce lasă în urmă pădurile de conifere, traseul străbate pajiștile alpine de pe care li se deschide călătorilor panorama largă a Munților Parâng, Lotrului, Cindrel și Șureanu, cu vârfuri de peste 2.000 de metri și cu numeroase forme de relief modelate de glaciațiuni. Lacurile glaciare ale Parângului rămân ascunse privirii; în schimb, stânele de oi, arhaice, înființate în poieni îndepărtate, înconjurate de păduri, și cele mai moderne, apropiate de drum și transformate în locuri de popas, își întâmpină oaspeții într-o atmosferă pitorească.

Decenii la rând, a fost considerat unul dintre cele mai riscante drumuri din România. Traseul devenise cu timpul o atracție pentru aventurieri, însă localnicii îi avertizau pe puținii călători care circulau pe el cu mașinile să se întoarcă din drum, din cauza pantelor abrupte, a curbelor dificile mărginite de prăpăstii și a pietrelor ascuțite din carosabil. Pericolele de pe șoseaua care atinge altitudinea de 2.145 de metri în Pasul Urdele au fost diminuate odată cu lucrările de modernizare din anii 2000, însă traseul din zona alpină, Obârșia Lotrului – Rânca, rămâne deschis doar în perioada verii și încă are nevoie de lucrări de modernizare.