Video Spectaculosul tunel feroviar din vestul României, construit pe sub rămășițele unui mare oraș preistoric

Cel mai spectaculos tunel feroviar din vestul României străbate o fostă mare așezare neolitică. Tunelul Turdaș se numără printre puținele astfel de construcții feroviare construite în ultimele trei decenii în România.

În urmă cu 150 de ani, oamenii de știință au descoperit pe Valea Mureșului, la marginea satului Turdaș (video - Adevărul) de lângă Orăștie (Hunedoara), rămășițele unui presupus oraș vechi de peste șase milenii.

Așezarea neolitică a fost cercetată atunci de Zsófia Torma (1832 - 1899), prima femeie arheolog din Transilvania.

De-a lungul timpului, săpăturile arheologice din zona Turdaș au rezervat oamenilor de știință o mulțime de informații prețioase despre așezarea preistorică și despre ceea ce avea să fie numită Cultura Turdaș sau Cultura Turdaș - Vinča, cu așezări din regiunea istorică a Transilvaniei, dar și a Serbiei și Bulgariei, datate ca fiind din perioada neolitică (circa 5.500 î.Hr. - 3.500 î. Hr. ).

În apropiere de Turdaș, la Tărtăria (județul Alba), în anii ‘60 au fost identificate alte așezări preistorice.

Cea mai faimoasă descoperire a fost un presupus complex religios vechi de peste șase milenii. În interiorul acestuia, alături de numeroșii idoli de lut, au fost găsite și trei „tăbliţe” din lut, inscripţionate cu pictograme.

Tăbliţele de la Tărtăria, datate între anii 2000 şi 1.800 î. Hr., reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice. Ele ar fi putut avea și un rol sacru, locul descoperirii lor fiind o groapă cu presupus rol magico-religios.

Orașul preistoric cu fortificație de un kilometru

Cercetările recente de la Turdaș, realizate în anii 2000, au indicat, potrivit unor arheologi, existența unei așezări preistorice întinse pe aproape 100 de hectare, un adevărat oraș ridicat în urmă cu șase - șapte milenii.

„Descoperirile sunt deosebite, iar oraşul Turdaş – născut şi pierdut în preistorie – este un exemplu deosebit al puterii populaţiilor eneolitice. Să nu mai vorbim despre faptul că reprezintă una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice – dacă nu cea mai mare – din Europa. Fortificaţia are diametrul de un kilometru”, arăta dr. Sabin Luca, în volumul „Un oraş preistoric din Europa. Turdaş-Luncă. Sectorul A” (2019).

În interiorul așezării, arheologii au identificat resturile a 3-4 orizonturi de locuire, primul compus din locuinţe adâncite şi ultimul din locuinţe de suprafaţă de foarte mari dimensiuni, cu pivniţe şi alte elemente specifice de arhitectură.

După încheierea cercetărilor arheologice din anii 2000, numeroase vestigii descoperite pe malul Mureșului au fost aduse la Muzeul Naţional Brukenthal, din Sibiu. Locurile bogate în vestigii de pe malul Mureșului și-au schimbat înfățișarea cu trecerea timpului.

Unele dintre terenurile cercetate în trecut de arheologi sunt acoperit în prezent de tronsonul de autostradă Deva – Orăștie ori de traseul noii căi ferate Simeria - Coșlariu, cuprinsă în Coridorul IV Paneuropean (Arad - București - Constanța, în România).

Tunelul Turdaș, o premieră în infrastructura feroviară

În satul Turdaș, traseul vechi al căi ferate Arad - Simeria - Alba Iulia a fost modificat în timpul lucrărilor începute în urmă peste un deceniu la Coridorul IV Paneuropean. Zona așezării preistorice a lăsat locul unora dintre cele mai moderne lucrări de infrastructură feroviară.

Aici a fost construit un tunel modern, (video) cu o lungime în subteran de aproape 800 de metri, completat cu două sectoare neacoperite care împreună cu tunelul măsoară aproape 2.500 de metri. Tunelul Turdaș, finalizat în 2019 a fost construit în curbă, pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare pe lungimea de 80 de metri şi de un aliniament cu o lungime de 95 de metri. În plan longitudinal, tunelul are o pantă de 5 la mie.

„Tunelul Turdaș are o importanță tehnologică majoră, fiind primul din România construit integral în prin metoda construcției în tranșee deschise, în pământuri cu umflări mari. Acest tip de soluri reprezintă o provocare tehnică, deoarece pot cauza deplasări și instabilități structurale. Secțiunea transversală a tunelului a fost special proiectată pentru a prelua efectele nefavorabile ale acestor pământuri, asigurând astfel siguranța și durabilitatea construcției”, arată Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (ISPCF).

Tunelul a fost construit în cadrul programului de reabilitare a liniei de cale ferată pentru a permite circulația trenurilor de călători cu viteze de până la 160 km/h și a trenurilor de marfă cu viteze de 120 km/h. Construcția tunelului a reprezentat o premieră după 1990 în România, potrivit specialiştilor.

„Construcția acestui tunel marchează o premieră în ingineria feroviară românească și contribuie semnificativ la modernizarea rețelei feroviare, facilitând un transport mai rapid și mai sigur. Tunelul Turdaș nu doar că îmbunătățește infrastructura de transport, dar reprezintă și o dovadă a progresului tehnologic din domeniul construcțiilor feroviare din România”, informa ISPCF.

Lucrările la tunelul feroviar de la Turdaş au început în toamna anului 2015 şi au durat patru ani, fiind executate integral de o companie românească.