Loc din vestul României transformat complet într-un deceniu, după mari investiții în infrastructură VIDEO
0Marile investiții în infrastructura rutieră și feroviară derulate în ultimul deceniu pe Valea Mureșului au transformat complet înfățișarea regiunii din vestul României.
În puțin peste un deceniu, Valea Mureșului, o regiune pitorească din vestul României, a trecut prin transformări ample datorate investițiilor uriașe în infrastructura rutieră și feroviară.
Miliarde de lei atrase de statul român ca fonduri europene au schimbat înfățișarea culoarului Mureșului, o veche rută de comunicație din România, dominată în trecut de municipiile Alba Iulia, Deva și Arad și de comunele și micile orașe înșirate pe drumurile care le leagă.
Valea Mureşului (video - zona Simeria) a fost numită de istorici un mare bulevard al preistoriei, pentru că solurile ei fertile au fost vetre ale celor mai vechi civilizaţii din Europa.
Râul Mureş traversează regiunea istorică Transilvania de la est la vest, părăsind hotarele României și revărsându-se la aproape 800 de kilometri de izvoarele sale, pe teritoriul Ungariei, în râul Tisa.
În Antichitate, râul Mureș a fost amintit de istorici ca Herodot și Strabon sub numele Maris, iar sciții, celții, dacii și romanii s-au numărat printre popoarele antice care au întemeiat așezări pe malurile sale.
În epoca medievală, valea Mureșului a continuat să fie o cale importantă de comunicații, dar și de navigație. Pe aici a fost transportate secole în șir sarea, cărbunele, aurul, fierul și celelalte metale și minerale extrase din Carpați.
Primele căi ferate din Transilvania au fost clădite pe același traseu al Mureșului la mijlocul secolului al XIX-lea și au dus la abandonarea tradiționalului transport de mărfuri practicat pe apele râului.
Construcțiile spectaculoase de pe Autostrada A1
În vestul României, cele mai ample schimbări în infrastructura de pe Valea Mureșului au avut loc în ultimul deceniu și sunt vizibile mai ales în județul Hunedoara, traversat prin centru, de la est la vest, de râul Mureș.
Peste 70 de kilometri din Autostrada A1 au fost finalizați în perioada 2013 – 2019 în județul Hunedoara pe un traseu care urmează Valea Mureșului, la poalele munților Metaliferi, Orăștiei și Poiana Ruscă.
Autostrada A1 Deva – Orăștie, de 33 de kilometri, a fost inaugurată în 2013, iar în 2019 au mai fost date în folosință sectoarele Deva – Ilia și Ilia – Holdea, în lungime de circa 43 de kilometri, din Autostrada A1 Lugoj – Deva.
Locul de pe Valea Mureșului care a trecut prin cele mai mari transformări odată cu lucrările la Autostrada A1 este un sector de circa doi kilometri numit Dealul Liliecilor din Hunedoara (video). Aflat în apropiere de nodul rutier Şoimuş, pe malul râului Mureș.
Tronsonul de autostradă a fost construit în perioada 2017 – 2019 și a dus la excavarea masivă a unui deal, pentru a face loc noii căi rutiere. Sute de muncitori şi utilaje au fost mobilizaţi pe şantier, la excavarea versantului, pe unul dintre cele mai spectaculoase sectoare de autostradă construite în România.
Lucrările la autostradă au fost întârziate deoarece autoritățile au fost sesizate de existența unei grote care adăpostea lilieci. Construcția autostrăzii a întârziat mai mult de un an, timp în care cei câțiva lilieci au fost monitorizați și, în cele din urmă, mutați din grota aflată pe traseul autostrăzii.
Orașul preistoric de sub autostradă
Lucrările la autostradă au dus dezvelirea unei așezări vechi de peste 6.000 de ani, identificată de arheologi pe malul râului Mureș, în zona satului Turdaș, învecinat municipiului Orăștie.
Săpăturile arheologice, necesare pregătirii lucrărilor la tronsonul Deva – Orăștie, din autostrada A1 au dus la delimitarea a 13 situri, din perioada neolitică, din epoca fierului, epoca bronzului, epoca romană, epoca migrațiilor, perioada medievală timpurie (secolele IX-XII) și perioada modernă (după anul 1.700).
Situl care a stârnit cele mai mari controverse a fost al „orașului preistoric” de la Turdaș. Cele mai multe dintre rămășițele locuințelor preistorice au rămas însă îngropate sub autostrada A1 și de drumurile adiacente acesteia, dar și de traseul magistralei feroviare și de apele Mureșului.
Cercetările au vizat o suprafață de 12 hectare, însă unii arheologi au susținut că în vremea existenței sale, așezarea preistorică se întindea pe aproape 100 de hectare.
„Descoperirile sunt deosebite, iar oraşul Turdaş – născut şi pierdut în preistorie – este un exemplu deosebit al puterii populaţiilor eneolitice. Să nu mai vorbim despre faptul că reprezintă una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice – dacă nu cea mai mare – din Europa”, informa dr. Sabin Luca, în volumul „Un oraş preistoric din Europa. Turdaş-Luncă. Sectorul A” (2019).
Magistrala feroviară pentru trenuri rapide
Prima cale ferată din Transilvania a fost inaugurată în 1868 și traversa valea Mureșului pe o distanță de peste 200 de kilometri, între orașele Arad și Alba Iulia.
Vechea magistrală feroviară care lega centrul de vestul Transilvaniei a fost proiectată și construită după normele de la sfârșitul secolului al XIX-lea, și propunea un traseu sinuos, marcat de apropierea de râul Mureș (video - zona noilor poduri de la Brănișca) și de lunca sa inundabilă.
Doar două poduri de cale ferată au fost construite pe acest traseu peste apele Mureșului, unul la Brănișca și celălalt la Alba Iulia. În anii 60, linia ferată a fost „dublată”, iar abia două decenii mai târziu a fost electrificată.
Unele dintre lucrările de întreținere a magistralei datează de peste un secol, iar trecerea timpului, fluctuațiile sezoniere ale apelor Mureșului și inundațiile au afectat unele sectoare ale vechii magistrale.
De peste un deceniu, traseul primei căi ferate din Transilvania se află în proces de modernizare, prin investiții finanțate din bugetul de stat și cu ajutorul fondurilor europene.
Calea ferată Simeria – Coșlariu (județul Alba) a fost modernizată în perioada 2013 – 2021, pe o lungime de circa 75 kilometri, iar noul ei traseu a fost adaptat pentru ca trenurile de călători să poată circula pe el cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră.
„Lucrările de modernizare cuprind terasamente, suprastructură de cale ferată, consolidări, energo alimentare, lucrări de artă (tunel, viaducte, poduri, podeţe, pasaje rutiere), clădiri, peroane, copertine, asigurarea accesului pietonal denivelat la peroane, instalaţii de electrificare în 27,5 kV, dotarea cu instalaţii de semnalizare electronică, OCC Simeria, implementarea ERTMS nivelul II și comunicaţii GSM-R”, informa societatea de stat Căile Ferate Române.
Tunelul Turdaș, premieră în România
Unul dintre cele mai spectaculoase tuneluri feroviare din România a fost construit în perioada 2015 – 2019 la Turdaş, în apropiere de Orăştie, pe noua magistrală feroviară din vest.
Tunelul Turdaș (video) are o lungime în subteran de aproape 800 de metri şi este completat cu două sectoare neacoperite care împreună cu galeria sa măsoară aproape 2.500 de metri. A fost construit în curbă, pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare pe lungimea de 80 de metri şi de un aliniament cu o lungime de 95 de metri.
Tunelul a fost executat prin metoda construcţiei în tranşee complet deschisă, în pământuri cu umflări mari, fiind primul astfel de tunel feroviar realizat după 1990 în România, potrivit specialiştilor.
Secţiunea transversală a fost concepută pentru a preveni şi prelua efectele defavorabile date de aceste pământuri.
„Tunelul Turdaş (780 m) este primul tunel din România construit prin metoda tranşee complet deschisă. Metoda implică realizarea în trepte a excavaţiei, realizarea platformelor pentru execuţia pereţilor, a grinzilor, a pereţilor mulaţi, realizarea picioarelor, a boltei şi turnarea betonului de umplutură şi în final refacerea terenului. Pereţii mulaţi ai tunelului vor împiedica pătrunderea apelor în interior, iar noul tunel va fi dotat cu un sistem modern de colectare şi evacuare a apei pluviale”, informa CFR.
O companie românească a lucrat la construcția tunelului.
Noua magistrală feroviară Simeria Arad
Cel mai amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul României vizează magistrala feroviară Simeria Arad (Km 614), în lungime de 141 de kilometri, proiectată pe culoarul Mureșului, în județele Hunedoara și Arad.
Lucrările pe cele patru tronsoane feroviare din vestul României au început în perioada 2017 – 2018 ier termenul de finalizare al întregii magistrale este luna decembrie 2025, cu mult întârziat față de estimările inițiale.
Vechiul traseu al căii ferate Simeria – Arad va fi modificat pe mai multe porțiuni, care vor totaliza circa 60 de kilometri de traseu nou.
Poduri și tuneluri noi pe valea Mureșului
De asemenea, lucrările vor crește lungimea și raza curbelor, unele curbe fiind eliminate, vor crește stabilitatea terasamentelor și vor ridica nivelul liniei ferate în zonele inundabile, astfel încât să poată crește viteza de circulație a trenurilor până la 160 de kilometri pe oră.
„Pentru a se putea asigura pe o distanță semnificativă viteza maximă de 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă, obiectivele specifice ale proiectului constau în reabilitarea sau construirea a: 141,178 km linie de cale ferată, 106 podeţe noi, nouă poduri noi peste râul Mureș (cu deschidere de peste 100 metri), 52 poduri noi (cu deschidere de peste 50 m), 19 pasaje (11 inferioare și 8 superioare), trei tuneluri și o polată, patru clădiri noi de mentenanță, patru stații de cale ferată reabilitate, nouă stații de cale ferată, construcții noi, 11 puncte de oprire (Păuliș, Conop, Lalasint, Văradia, Sălciva, Tisa, Gurasada, Bretea Mureșana, Brănisca, Vețel, Mintia)”, arăta societatea Căile Ferate Române.
Munți de piatră au fost sfărâmați pentru ca materialul să fie pus la terasamentul noii căi ferate de pe valea Mureșului, care se suprapune parțial cu vechiul traseu al căii ferate Simeria – Arad, din 1868. Noile fundații sunt mai înalte și mai solide pentru a preveni inundațiile și tasările influențate și de lunca Mureșului.
Nouă poduri feroviare peste râul Mureș au fost construite pe noua magistrală, în timp ce singurul pod de pe calea ferată veche, clădit la Brănișca la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu va mai fi cuprins în noua rută.
De asemenea, între Simeria și Km 614 din județul Arad se află în șantier trei tuneluri feroviare în lungime totală de circa doi kilometri: două în zona localității Zam (video) din Hunedoara și unul în județul Arad, în Bătuța.
Se încarcă comentariile...
