Video Sindicatele și studenții protestează cu fluiere, vuvuzele și pancarte la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan, solicitat să medieze conflictul dintre educație și guvern

Miercuri, aproximativ 500 de sindicaliști și studenți s-au adunat în fața Palatului Cotroceni pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile politice luate pentru diminuarea deficitului bugetar, care afectează salarizarea cadrelor didactice, condițiile de muncă și finanțarea Educației.

UPDATE 16:13 - Sindicatele îi cer lui Nicuşor Dan să intervină ca mediator în conflictul dintre educație și guvern

Liderii sindicatelor au ieșit de la discuția cu unul dintre consilierii președintelui Nicușor Dan, în cadrul căreia i-au cerut să intervină ca mediator în conflictul dintre sistemul de educație și guvern.

„În sistem tensiunea este foarte mare și ne îndreptăm cu pași repezi către acțiuni de protest de mare amploare. Înseamnă boicotarea simulărilor la examenele naționale și categoric există o majoritate a colegilor care vor dori declanșarea grevei generale în perioada examenelor naționale”, a susținut președintele Federației sindicale „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Într-o scrisoare adresată președintelui, federațiile sindicale au arătat că actuala coaliție de guvernare pune în pericol sectorul educației și cercetării științifice prin măsuri financiar-contabile injuste și nechibzuite, adoptate fără analize economice de impact și fără consultări publice sau cu organismele abilitate ale statului.

„Aceste măsuri par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare şi de consolidare a unei societăţi bazate pe cunoaştere”, susţin sindicatele.

Federațiile sindicale subliniază că, deși Nicușor Dan promisese salarii decente pentru profesori și educație de calitate, primele măsuri de austeritate au vizat exact aceste domenii. Ei atrag atenția că Strategia națională de apărare 2025–2030 include educația printre domeniile esențiale pentru securitatea națională, recunoscând oficial rolul acesteia în reziliența statului.

„În acest context, măsurile de reducere a finanţării educaţiei şi cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât şi orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale. Subfinanţarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranţei statului român”, se arată în scrisoarea deschisă.

Federațiile sindicale din educație atrag atenția că România este, potrivit Eurostat, pe ultimul loc în UE la finanțarea educației și cercetării, iar prevederea legală de alocare a minimum 6% din PIB pentru educație nu a fost respectată niciodată.

„Fără o finanţare adecvată a educaţiei şi a cercetării, România nu poate deveni competitivă internaţional”

Noile legi ale învățământului preuniversitar și superior stabilesc ca educația să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat și cercetarea cel puțin 1% din PIB, însă aceste niveluri nu au fost atinse în practică, aplicarea lor fiind mereu amânată.

„În aceste condiţii, este profund nedrept şi periculos pentru democraţie şi pentru viitorul european al acestei ţări ca educaţia şi cercetarea, două domenii strategice, subfinanţate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar. Ne-am fi aşteptat, cu atât mai mult, ca dumneavoastră, în calitate de cercetător, să înţelegeţi miza strategică a investiţiei în cunoaştere pentru dezvoltarea economică a unei ţări şi pentru ieşirea din paradigma «ţării muncii ieftine».

Fără o finanţare adecvată a educaţiei şi a cercetării, România nu poate deveni competitivă internaţional, nu poate atrage şi menţine specialişti performanţi şi nu poate accesa în mod eficient granturi şi programe internaţionale de cercetare. Mai mult, fără o investiţie consecventă şi predictibilă în aceste domenii, nu pot fi dezvoltate segmente industriale şi economice cu valoare adăugată ridicată, tocmai acele sectoare care generează inovaţie, productivitate şi prosperitate pe termen lung, cu atât mai importante în contextul actualelor transformări din lanţurile globale de producţie şi al competiţiei tehnologice intense”, susţin sindicatele.

Potrivit acestora, măsurile adoptate şi cele anunţate „anulează o parte consistentă din munca şi din investiţiile realizate în educaţie şi cercetare în ultimii ani şi transmit un mesaj periculos de indiferenţă, de neputinţă şi lipsă de viziune strategică”.

„Există riscul real de a inversa tendinţa de creştere treptată a finanţării, care a caracterizat guvernările precedente, şi de a ajunge la primul buget al educaţiei aflat în vizibilă scădere, raportat la anul anterior. Afirmăm cu responsabilitate că sistemul de educaţie din România, atât cel preuniversitar, cât şi cel universitar, precum şi sistemul de cercetare, universitar şi neuniversitar, au nevoie de o transformare serioasă, profundă şi coerentă pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi pentru a deveni competitive la nivel internaţional.

Însă întreaga literatură de specialitate arată că o schimbare autentică nu se construieşte pe austeritate, ci pe alocări bugetare adecvate şi pe investiţii susţinute. În mod concret, aceasta presupune creşteri salariale semnificative pentru personalul din educaţie şi cercetare, finanţarea consistentă şi constantă a activităţilor didactice şi ştiinţifice, precum şi resurse dedicate atragerii şi menţinerii tinerilor performanţi în sistem”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Sindicaliştii afirmă că este necesară asumarea unui calendar public, multianual şi ferm al competiţiilor de granturi naţionale, împreună cu anunţarea transparentă a sumelor disponibile.

„Nu putem fi simultan codaşii Europei la capitolul finanţare şi fruntaşi la performanţă! Fără majorarea alocărilor bugetare, fără salarii mai bune pentru angajaţi, fără resurse şi posturi pentru tineri competitivi, inclusiv pentru cei cu doctorate obţinute la universităţi prestigioase ţară şi din străinătate, nu există şansă reală de dezvoltare pentru aceste domenii şi, implicit, pentru România, ca societate şi ca stat”, susţin aceştia.

„Universităţile nu sunt doar instituţii de formare, ci actori economici majori”

Sindicatele cer ca Guvernul să ramburseze urgent universităților sumele restante pentru proiectele de cercetare finanțate prin PNRR, avertizând că întârzierea fondurilor afectează bugetele instituțiilor, obligându-le să acopere din resurse proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile proiectelor. Lipsa banilor, mai ales că multe proiecte se încheie în iulie, riscă să compromită realizarea obiectivelor și credibilitatea României în fața angajamentelor europene.

„A prezenta tăierile bugetare drept reformă este nu doar înşelător, ci extrem de periculos pentru viitorul economic al acestei ţări şi pentru democraţia noastră fragilă. Este un mesaj profund descurajant pentru tinerii bine pregătiţi sau pentru cei interesaţi de o carieră în aceste domenii şi riscă să accelereze exodul competenţei din România.

Universităţile nu sunt doar instituţii de formare, ci actori economici majori. Prin salarii, investiţii, achiziţii, servicii, chirii şi consumul generat de studenţi şi angajaţi, universităţile susţin un ecosistem economic extins. Subfinanţarea lor afectează nu doar mediul academic, ci întreaga economie locală şi naţională”, afirmă reprezentanţii sindicatelor din Educaţie.

Federaţiile sindicale îi solicită preşedintelui să îşi exercite funcţia de mediere şi să intervină „ferm şi responsabil pentru a readuce educaţia şi cercetarea în centrul priorităţilor reale ale statului român”.

Sindicatele cer lui Nicușor Dan să transmită coaliției de guvernare mai multe revendicări: abrogarea măsurilor anti-educație din Legea nr. 141/2025, creșterea bugetului pentru educație și cercetare, recunoașterea corectă a activității cadrelor didactice în noua lege a salarizării, menținerea indemnizației pentru titlul de doctor la nivelul din 2025, lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare, restabilirea burselor studenților, deblocarea fondurilor universităților pentru proiectele europene și dezvoltarea instituțională, precum și deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități și cercetare.

„Sperăm că veţi folosi autoritatea şi poziţia dumneavoastră pentru a scoate România de pe această traiectorie periculoasă, pentru a nu rămâne în istorie drept preşedintele care a girat primul buget al educaţiei şi cercetării aflat în scădere, raportat la anul anterior, în contradicţie cu angajamentele asumate.

În sensul celor precizate mai sus, vă recomandăm să iniţiaţi un proiect de reformă a sistemului educaţional din România, care să reunească experţi din zona universităţilor din România, a institutelor de cercetare şi a academiilor, care împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să asigure găsirea unor soluţii de succes pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia din România”, se arată în finalul scrisorii deschise semnate de preşedinţii federaţiiilor, Anton Hadăr, Simion Hancescu şi Marius Ovidiu Nistor.

Documentul a fost depus la Administraţia Prezidenţială în contextul protestului desfăşurat, miercuri, în faţa Palatului Cotroceni.

Acțiunea, organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, se desfășoară sub sloganul „Școală săracă – Țară needucată”. La protest participă și studenții de la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care critică limitarea transportului gratuit, reducerea burselor și bugetul insuficient alocat sistemului educațional.

 Participanții manifestă zgomotos cu fluiere, vuvuzele și pancarte pe care se pot citi mesaje precum „Performanța se susține, nu se sancționează”, „Nu mai penalizați meritul pentru a acoperi impostura” și „Minister fără ministru, educației fără buget, Domnule președinte, ce mai faceți?”.

„ANOSR critică vehement măsurile de austeritate aplicate în educație începând cu anul 2025, care au afectat grav condițiile de viață și din învățământ ale studenților, precum și sustenabilitatea și predictibilitatea întregului sistem de educație românesc”, a transmis organizația printr-un comunicat oficial.

Studenții subliniază că reducerea transportului feroviar gratuit de la 90% la ruta domiciliu – centru universitar, aplicată prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, a generat costuri suplimentare, scăderea mobilității academice și acces limitat la oportunități, toate pentru o „economisire” bugetară de doar 14 milioane de lei, echivalentul a 0,0021% din bugetul general consolidat.

De asemenea, ANOSR condamnă adoptarea Legii nr. 141/2025, care a redus fondul de burse și protecție socială cu aproximativ 52%, diminuând numărul beneficiarilor cu circa 44.000 și scurtând perioada de acordare a burselor de la 12 la 9 luni, eliminând bursele pentru studenții cu taxă.

Manifestanții au fost amplasați între orele 11:30 și 14:00 pe trotuarul adiacent Statuii Leu, pe Bulevardul Geniului, iar Primăria Capitalei a precizat că protestul nu va afecta traficul rutier și pietonal în zonă.

Sindicatele solicită ca, prin legile bugetului de stat, să fie alocate cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru Educație, revenirea la burse pe toată durata anului (12 luni), creșterea procentului din salariul minim net pentru calculul fondului de burse de la 10% la 17,5%, reintroducerea burselor pentru studenții cu taxă și creșterea contribuției instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse pentru a suplimenta numărul acestora, în special pentru bursele sociale.

„În contextul în care o serie de universități au anunțat deja creșteri ale taxelor de școlarizare începând cu toamna acestui an, studenții rămân principala categorie afectată de aceste măsuri de austeritate”, afirmă ANOSR.

Sindicaliștii avertizează că, dacă măsurile nu vor fi discutate și corectate, ar putea declanșa acțiuni mai ample, inclusiv greva generală în timpul examenelor naționale.

La începutul lunii februarie, sindicatele au demarat strângerea de semnături pentru o inițiativă legislativă cetățenească care vizează anularea măsurilor anti-educație adoptate prin Legea 141/2025. „Pentru luarea în discuție a acestei inițiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem tabele cu cel puțin 100.000 de semnături. Pentru ca această inițiativă să fie o reușită, vă rugăm să vă implicați!”, au transmis organizațiile angajaților din educație.

Acțiunea de azi, 25 februarie, continuă seria de manifestații din sectorul public, după ce marți, 24 februarie, polițiștii și militarii au pichetat sediul Guvernului, semnalând nemulțumirile angajaților față de măsurile guvernamentale privind salariile și bugetele instituțiilor publice.