Video Schimb dur de replici la ONU între România și Rusia după incidentul de la Galați. Oana Țoiu acuză Moscova de „agresiune neprovocată”. Răspunsul omului lui Putin

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit pentru prima dată la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Oana Țoiu, ministrul român de Externe, a denunțat „agresiunea neprovocată” și încălcările repetate ale spațiului aerian, Rusia a respins acuzațiile drept „nefondate”, vorbind despre „teorii conspiraționiste” și „provocări ucrainene”, iar UE a condamnat ferm incidentul, afirmând că „acest act nechibzuit nu a fost o întâmplare” și că Moscova poartă „responsabilitatea integrală” pentru consecințele atacului.

UPDATE Reprezentantul Ucrainei la ONU: „Rusia poate să arunce teoriile conspirației la coș. Nimeni nu mai crede cuvintele ambasadorului rus”

Reprezentantul Ucrainei la ONU a respins, luni, la Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, teoriile prezentate de delegația rusă și a avertizat asupra escaladării deliberate a retoricii și acțiunilor Moscovei și a exprimat solidaritatea cu România și cu civilii afectați: „Vă rugăm să le transmiteți dorințele de însănătoșire grabnică celor răniți în cauza acestei lovituri rusești teribile”.

Reprezentantul Ucrainei a criticat dur poziția delegației ruse, acuzând-o de manipulare și negare sistematică:

„Nu am auzit nimic nou din partea reprezentanților Rusiei, ai cărei reprezentanți continuă să cânte vechile refrene că nu Rusia a fost responsabilă, nu a fost o dronă rusească și care folosesc modelul de negare și distorsiune. Cred că nimeni de aici nu mai are niciun pic de încredere în cuvintele ambasadorului Rusiei. Concluziile autorităților române sunt că, într-adevăr, a fost o dronă rusească și nimic altceva. Rusia poate să arunce teoriile conspirației la coș”.

„La Galați am constatat că retorica aceasta nu reprezintă doar amenințări”

Diplomatul ucrainean a avertizat asupra retoricii agresive promovate de propagandiștii ruși și de oficiali de rang înalt de la Moscova și a afirmat că incidentul dronei prăbușite la Galați demonstrează caracterul concret al amenințărilor rusești:

„La Galați am constatat că retorica aceasta nu reprezintă doar amenințări.

Atacurile recente contra României reprezintă o lovitură cinică, care poartă două mesaje cel puțin: întâi, față de România și membrii NATO,  dar al doilea mesaj arată că orașul Galați joacă un rol special în istoria Ucrainei, pentru că este locul în care unul dintre hatmanul Mazepa și-a găsit odihna acum peste 300 de ani”.

Hatmanul Mazepa rămâne obiectul urii și resentimentului de la Moscova pentru că a îndrăznit să atace țarismul și să apere ucrainenii acum 300 de ani.  Mulți ucraineni nu pot să neglijeze acest simbolism al dronei rusești care lovește frumosul oraș Galați din România.”

„Există două căi de a răspunde intențiilor nechibzuite ale Rusiei”

Reprezentantul Ucrainei a prezentat două posibile abordări ale comunității internaționale.

„Întâi de toate, ne putem exprima, după cum știm, furia, condamnând această încălcare, cerându-le rușilor să se oprească de la activități ilegale pe viitor.  Am urmat de multe ori această cale și rezultatele, sau mai degrabă lipsa de rezultate, sunt clare.

Trebuie să recunoaștem că calea cea mai eficientă de a ne ocupa de aceste atacuri rusești asupra cetățenilor români și tuturor cetățenilor europeni este să împiedicăm dronele să mai intre în spațiul aerian ucrainean întâi de toate”.

El a cerut un scut antiaerian integrat:

„Aceasta înseamnă să ajutăm Ucraina să-și protejeze cerul și să stabilim un scut de apărare antiaeriană integrat cu capacitățile combinate ale tuturor partenerilor europeni

Le solicităm aliaților noștri să inițieze o schimbare a scării de mecanisme de apărare antiaeriană, pentru că avem nevoie de o creștere de 20 de ori”.

Diplomatul a transmis cu un mesaj clar:

„Loviturile asupra Galațiului trebuie să devină un punct de cotitură. (…) Dacă cerul românesc poate fi mai sigur este pentru că cerul ucrainean poate fi sigur”.

UPDATE Reprezentantul Uniunii Europene la ONU: „Acest act nechibzuit nu a fost o întâmplare. Rusia poartă responsabilitatea integrală”

Uniunea Europeană a transmis unul dintre cele mai ferme mesaje de solidaritate cu România și de condamnare a acțiunilor Federației Ruse. Reprezentantul UE a vorbit în numele tuturor statelor membre, subliniind că incidentul nu este izolat, ci parte a agresiunii continue împotriva Ucrainei și a securității europene.

„Uniunea Europeană condamnă cu tărie incidentul grav de pe 29 mai”

Diplomatul european a început prin a descrie incidentul de la Galați drept o consecință directă a războiului declanșat de Rusia:

„Dragi colegi, Uniunea Europeană condamnă cu tărie incidentul grav de pe 29 mai, în care o dronă rusească cu explozibil, care făcea parte din încă un atac pe timp de noapte contra Ucrainei, s-a izbit de un bloc din Galați. După cum a spus și doamna ministru, căreia îi spun bun venit aici, s-au menționat detaliile.

„În numele Uniunii Europene și statelor membre, îmi exprim solidaritatea pe deplin cu România și cetățenii săi și cei afectați de acest incident”.

„Acest act nechibzuit nu a fost o întâmplare”

Reprezentantul UE a subliniat că responsabilitatea pentru incident aparține în totalitate Federației Ruse:

„Acest act nechibzuit nu a fost o întâmplare. Este rezultatul direct al războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei și Rusia poartă responsabilitatea integrală pentru consecințele acestui comportament teribil și al activităților sale militare care amenință încă o dată securitatea cetățenilor, stabilitatea regională și pacea internațională”.

„Ne reafirmăm angajamentul față de securitatea României și a statelor membre în mod de neclintit”

Diplomatul european a anunțat că UE este pregătită să accelereze măsurile de protecție pe flancul estic:

„Ne reafirmăm angajamentul față de securitatea României și a statelor membre în mod de neclintit. Suntem pregătiți să accelerăm eforturile, să întărim gradul de protecție pe flancul estic, prin inițiative menite să consolideze apărarea europeană.

„Vom continua să promovăm inițiative și să întărim apărarea la granițele aeriene, maritime și terestre și pe flancul estic, pentru a fi gata de apărare și a ne consolida rezistența. Vom continua să ne asigurăm că Uniunea Europeană este bine echipată pentru a acționa în mod coordonat cu o abordare de tipul 360 de grade”.

„Încălcările continue comise de Rusia nu fac decât să ne întărească hotărârea”

Reprezentantul UE a afirmat că agresiunea rusă întărește determinarea statelor membre de a sprijini Ucraina:

„Dragi colegi, încălcările continue comise de Rusia nu fac decât să ne întărească în hotărârea de a-i sprijini pe ucraineni să se apere de ruși și agresiunea rusească și în a căuta calea către o pace durabilă conform cu Carta Națiunilor Unite.”

Totodată, a cerut creșterea presiunii asupra Moscovei:

„Tocmai de aceea, trebuie să facem să crească costul pe care ei trebuie să îl suporte, Moscova, astfel încât să se pună capăt războiului”.

„Ucraina este gata. Membrii Consiliului sunt gata. Trebuie să se întâmple”

Diplomatul european a reamintit că majoritatea membrilor Consiliului au cerut deja o încetare imediată a focului:

„Să nu uităm că acest incident s-a întâmplat după câteva întâlniri ale Consiliului de Securitate la care o mare majoritate a membrilor a vorbit în favoarea unei încetări a focului clare, necondiționate și imediate. Așa au făcut și cei din Ucraina.

Sprijinim eforturile diplomatice în această direcție și le solicităm tuturor membrilor Consiliului să lucreze alături de noi, să supună conducerea Rusiei la presiuni pentru a accepta încetarea focului și a acționa de bună credință. Ucraina este gata, membrii Consiliului sunt gata și o cer. Trebuie să se întâmple”.

UPDATE Oana Țoiu: „Să nu considerăm că această nouă escaladare este noua normalitate”

Oana Țoiu, ministrul român al Afacerilor Externe, a explicat motivele pentru care România a cerut, în premieră, o astfel de întâlnire pe o temă care o privește direct:

„Cu istoria de 70 de ani de când suntem membri ai ONU, când România cere o întâlnire urgentă a Consiliului de Securitate într-o chestiune care o privește direct. Istoria noastră a avut și ea problemele ei, după cum am auzit în această sală. S-a vorbit despre cei care înțeleg Federația Rusă și aș spune că noi, cei din estul Europei, înțelegem bine lucrurile”.

Oana Țoiu  a explicat că România nu a solicitat niciodată o astfel de reuniune până acum, însă situația actuală o impune:

„Deși istoria noastră nu a fost lipsită de probleme, nu am cerut să aibă loc o asemenea întâlnire până astăzi, dar facem asta astăzi pentru că ceea ce am reușit să obținem în mulți ani care au trecut este să construim o țară sigură, o economie în creștere.

Înțelegem, însă, acum mai mult ca niciodată, că pentru ca aceste lucruri să se întâmple și să se întâmple fără riscuri, trebuie să facem toate lucrurile care ne stau în putință, individual și în mod colectiv, ca să ajutăm la oprirea războiului de la granițele noastre și la găsirea unei căi diplomatice”.

„Este imperativ ca acest Consiliu să se ocupe de această agresiune neprovocată”

Ministrul român a avertizat asupra riscului de a normaliza încălcările repetate ale dreptului internațional:

„Avem o responsabilitate comună nu doar pentru a arăta care sunt limitele, dar și pentru a ne asigura că nu mutăm aceste granițe sau limite, după cum ar vrea unii. Este imperativ ca acest Consiliu să se ocupe de această agresiune neprovocată. Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunității internaționale, un instrument pentru a preveni percepția normalizării abuzului. Putem și trebuie să ne asigurăm că aceste limite nu se mută, să nu considerăm că această nouă escaladare este noua normalitate”.

„O dronă rusească cu explozibil a încălcat spațiul aerian românesc”

Oana Țoiu a prezentat detaliile tehnice ale incidentului de la Galați:

„Noaptea de 28-29 mai, o dronă rusească cu explozibil a încălcat spațiul aerian românesc la ora 2:00. Analiza militarilor români arată că drona făcea parte dintr-un roi de drone folosite într-un atac de noapte contra infrastructurii civile de pe Dunăre din Ucraina. Aceasta a călătorit 4 minute pe teritoriul românesc și s-a izbit de etajul al zecelea al unui bloc la Galați”.

Ministrul român a precizat că zona afectată este una dens populată, iar consecințele ar fi putut fi mult mai grave:

„Drona s-a izbit într-o zonă rezidențială foarte populată și cu densitate mare, unde locuiesc în pace copii și familiile lor. Efectele ar fi putut fi și mai grave”.

„România condamnă cu fermitate această activitate nechibzuită”

Ministrul român a subliniat că incursiunile dronelor rusești sunt repetate și documentate:

„Dronele rusești au intrat de multe ori în spațiul aerian românesc, ca și în spațiul aerian al altor parteneri din Europa Centrală și de Est, încălcând Carta ONU și legile internaționale. (…) În România au avut loc, anul acesta, mai mult de 30 de asemenea incursiuni, cu frecvență în creștere”.

Oana Țoiu a subliniat gravitatea situației:

„De data aceasta, lucrurile sunt diferite pentru că este prima dată de la începutul războiului când cetățenii români au avut nevoie de îngrijiri medicale și când un imobil românesc a fost avariat în mod semnificativ. O mamă și un copil au fost răniți și au nevoie de îngrijiri, dar acum sunt în siguranță”.

„Ne bazăm pe dovezi de natură tehnică”

Țoiu a prezentat concluziile anchetei tehnice:

„Analiza militarilor ne arată clar, fără îndoială, că drona care s-a lovit de blocul de la Galați este o dronă Shahed (Geran) de fabricație rusească. (…) Pe lângă inscripția „Geran-2” în caractere chirilice, fragmentele recuperate ne arată că și componentele electronice, sistemul de navigație, modulul de control, motorul, modul de construire sunt similare cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind produse în Federația Rusă”.

„Dronele lovesc fără cruțare civilii dincolo de granițe”

Ministrul Oana Țoiu a avertizat asupra riscului regional:

„Încălcarea nechibzuită de către dronele rusești a spațiului aerian al României și al altor parteneri a intervenit în mod repetat de la izbucnirea războiului contra Ucrainei. (…) Cel mai recent incident arată o realitate care ne îngrijorează foarte mult și arată că dronele lovesc fără cruțare civilii dincolo de granițe într-un comportament inacceptabil în conformitate cu Carta ONU”.

UPDATE Reprezentantul Federației Ruse la ONU: „Nu este o coincidență faptul că acest incident cu drona a intervenit la o zi după ce președintele Zelenski i-a cerut președintelui Trump ajutor cu rachete și sisteme antiaeriene Patriot”

 Vasili Nebenzia, reprezentantul Federației Ruse la ONU, spune că acuzațiile României sunt „nefondate”.

Reprezentantul Federației Ruse la ONU, Vasili Nebenzia, a respins luni seară acuzațiile formulate de România în cazul dronei rusești prăbușite la Galați, calificându-le drept „nefondate” și acuzând statele occidentale că folosesc incidentul în scop propagandistic.

Nebenzia a afirmat că România a convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că prezentarea sa urmărește să contracareze „acuzațiile propagate de media occidentală antirusească”. El a susținut că detaliile oferite de partea română „pun probleme din punct de vedere factual și tehnic”:

„Știm că România a convocat în grabă această întâlnire, arătând și care nu sunt obiective contra Rusiei. Credem că scopul acestei întâlniri este de a satisface cerința celor occidentale de a răspunde acuzațiilor propagate de media occident- media occidentale antirusești. Vrem să prezentăm versiunea obiectivă a evenimentelor pentru că detaliile oferite de români privind căderea dronei pun probleme din punct de vedere factual și tehnic. Forțele armate rusești au desfășurat operațiuni care țintesc infrastructura militară și civilă a Kievului pe 29 mai, ca răspuns la atacurile teroriste desfășurate de regimul de la Kiev contra infrastructurii civile rusești.

În aceste operațiuni am vizat echipamente din Portul Reni, din regiunea Odessa, prin care partenerii occidentali oferă bunuri. Acolo au loc operațiuni de încărcare, descărcare, depozitare a echipamentelor militare care sunt distribuite în Ucraina pentru atacuri contra populației noastre civile. Desigur că distrugem asemenea încărcături cât de curând posibil. În conformitate cu datele oficiale românești, a existat un impact în orașul Galați, care se spune că a fost din cauza unei drone rusești care ar fi lovit un bloc. Încărcătura unei asemenea drone este de aproximativ 50 de kilograme de explozibil”.

Reprezentantul rus  a cerut o investigație „depolitizată” cu privire la incidentul cu drona căzi la care Rusia să participe doar dacă primește „date obiective și rămășițe ale dronei”.

„Dacă o asemenea dronă ar fi avut, după cum se spune, ar fi lovit acoperișul unui bloc, consecințele nu ar fi fost limitate la focul arătat de media românească, acoperișul ar fi fost distrus complet. Distanța de la Reni până la clădirea din Galați este de 19 kilometri și 500. Dacă forțele armate ucrainene ar fi fost capabile să atace drona rusească lângă Reni, ar fi căzut acolo și nu ar fi zburat fără să se detoneze în aer. Împrejurările a ceea ce s-a întâmplat trebuie stabilite printr-o investigație deplină, depolitizată, cu investigație rusească, și suntem gata să participăm la o asemenea investigație doar dacă date obiective și rămășițe ale dronei ne sunt oferite pentru analize”, a spus Vasili Nebenzia.

Reprezentantul Federației Ruse la ONU a adăugat:

„Doar în acest caz am putea face o evaluare exactă a ceea ce s-a întâmplat. Așa am acționat și în relația cu reprezentanții SUA în decembrie 2025, când am oferit cutia neagră și alte componente ale unor drone ucrainene care ar fi încercat să ajungă la reședința de la Valdai a președintelui Rusiei. Orice asemenea evaluări trebuie bazate pe evaluări și nu pe sloganuri politice. Vă atragem atenția asupra incoerențelor din declarațiile oficialilor români. Întâi de toate, au vorbit despre o presupusă încălcare, o presupusă lovitură rusească asupra unui obiectiv civil.

Mai târziu, președintele român Klaus Iohannis a spus că este rezultatul unei activități antiaeriene ucrainene care a făcut ca drona să-și schimbe cursul și să intre în spațiul aerian românesc. În același timp, posibilitatea unei provocări orchestrate de Kiev pentru a testa reacția statelor membre ale NATO și de a accelera implicarea directă în criză nu a fost nici măcar luată în considerare”.

Reprezentantul rus a sugerat că incidentul ar putea avea legătură cu solicitările recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către președintele american Donald Trump.

El a acuzat România că „nu a reușit să ofere date obiective” și că a aplicat „agenda creată de partenerii săi superiori”, criticând inclusiv decizia de a închide Consulatul Rusiei la Constanța.

„Credem că nu este o coincidență faptul că acest incident cu drona a intervenit la o zi după ce președintele Zelenski i-a cerut președintelui Trump ajutor cu rachete și sisteme antiaeriene Patriot. Zelenski s-a lamentat în mod public că Washingtonul îi ignoră cererea. Este regretabil faptul că România nu a reușit să ofere date obiective rușilor și a implic- a început imediat să aplice agenda creată de partenerii săi superiori, la fel și Comandamentul Aliat în Europa, care s-a grăbit să distribuie, să atribuie vina către Rusia. În loc de o cooperare profesionistă, măsuri de răspuns pregătite dinainte au fost luate, cum ar fi închiderea Consulatului la Constanța și cererea ca acel consul să plece din România în 72 de ore. Încă o dată arăt că, în loc să caute adevărul, s-a preferat folosirea unui incident izolat pentru alimentarea isteriei antirusești”.

Vasili Nebenzia: „De îndată ce intervine un incident care poate fi inclus în povestea antirusească, mașina de propagandă vestică începe să funcționeze”

Ambasadorul Federației Ruse la ONU a continuat tirul acuzațiilor:

„Acum o săptămână, pe mai 27, regimul de la Kiev a desfășurat un atac terorist fără precedent, lovind un cămin unde au fost ucise mai multe zeci de persoane. Întreaga lume a aflat care sunt atrocitățile comise de regimul de la Kiev, dar establishment-ul din Vest și Consiliul de Securitate au ales să ignore acest act terorist. Nu s-a exprimat niciun cuvânt de condoleanțe, ci s-au formulat doar acuzații de știri false. Ați participat la această întâlnire, vă aduceți aminte? Victimele din regiune, a căror populație nu este privită ca fiind importantă de Kiev, nu merită compasiune, fie că era vorba de 50 de victime arse de vii de naziștii ucraineni în 2014, fie de victimele recente, acestea nu există pentru cadrul internațional. La întâlnirea trecută am promis că vom disemina materiale care privesc aceste victime care n-ar exista și vom face acest lucru.

Totuși, de îndată ce intervine un incident care poate fi inclus în povestea antirusească, mașina de propagandă vestică începe să funcționeze, după cum vedem că fac aceste țări de multă vreme. Fiecare nou incident care pornește de la căderea unei rachete, a unei drone sau fragmente pe teritoriul Uniunii Europene este tratat ca o oportunitate adecvată de a face articole, începând de la acuzații contra Rusiei, cu concluzii politice, iar mai târziu, dacă este necesar, apar eventual și discuțiile pe fapte”.

Reprezentantul Rusiei: „De obicei, actorii europeni nu reușesc să recunoască faptul că este o consecință naturală a propriilor politici” 

„Regimul de la Kiev și sponsorii vestici au spus, grăbindu-se, că este o lovitură rusească asupra teritoriului unui stat membru al NATO. S-au dat declarații privind un atac rusesc și chiar posibilitatea activării unor mecanisme care țin de Alianța NATO. Deci, se încerca folosirea morții unor oameni pentru a provoca o ciocnire directă între Rusia și NATO, dar mai târziu s-a dovedit că era vorba de un sistem ucrainean S-300, ceea ce a dus la schimbarea clară a tonului statelor vestice și acuzațiile au lăsat calea altor evoluții, dar nu s-au mai condamnat activitățile regimului de la Kiev, nici nu s-a recunoscut responsabilitatea sa pentru acele acțiuni care ar fi putut face ca Europa să intre într-un scenariu periculos, și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acuzațiile nefondate formulate, nimeni nu a cerut o explicație de la Kiev.

Incidentul de la Galați nu este un caz izolat. Răspândirea geografică a rachetelor și dronelor ucrainene în Europa continuă să afecteze Polonia, Letonia, Finlanda, România. Dronele ucrainene care cad în aceste țări rămân la periferia atenției Consiliului de Securitate. Rusia este învinovățită, de obicei, actorii europeni nu reușesc să recunoască faptul că este o consecință naturală a propriilor politici. Fiecare nou caz reprezintă rezultatul direct al faptului că ei înarmează regimul de la Kiev și îl încurajează să escaladeze lucrurile. După ce trece un timp, se dovedește încă o dronă atribuită rușilor a fost, de fapt, ucraineană, însă puterile vestice preferă să tacă și să nu convoace întâlnirea Consiliului de Securitate pentru că condamnarea Kievului ar însemna, de fapt, să-și recunoască propria responsabilitate”.

UPDATE Reprezentantul SUA: „Statele Unite îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România”

Reprezentantul american la ONU a condamnat incidentul și a reafirmat angajamentul Washingtonului față de securitatea aliaților din NATO.

Oficialul SUA a descris atacul drept o încălcare gravă a normelor internaționale:

„Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc şi a dus la rănirea mai multor persoane. SUA  îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România. Ne gândim la persoanele rănite şi la cei afectaţi la Galaţi. Vom apăra fiecare centimetru pătrat din teritoriul NATO.

Diplomatul american a mai spus că „incidentul arată încă o dată de ce războiul dintre Rusia şi Ucraina trebuie să înceteze imediat”.

„SUA îşi reiterează chemarea pentru o încetare a focului imediată şi cât mai largă, ca pas pentru un sfârşit negociat şi durabil al războiului. Războiul trebuie să înceteze, Statele Unite sunt gata să facă tot ce este posibil pentru a pune capăt imediat şi pentru totdeauna războiului dintre Rusia şi Ucraina".

UPDATE Grecia: „România a înregistrat 47 de cazuri de drone sau fragmente căzute pe teritoriul său”

Reprezentanta Greciei a amintit că Atena avertizase recent asupra riscurilor de securitate din regiune:

„Încălcările comise de Rusia faţă de ţările europene nu sunt ceva nou, ne aducem aminte de incursiunile dronelor de anul trecut. România a înregistrat 47 de cazuri de drone sau fragmente care au căzut pe teritoriul românesc. De data aceasta acţiunile nechibzuite ale Rusiei au provocat răniri printre civilii români. Grecia condamnă aceste încălcări şi sprijină România”.

Diplomata a adăugat:

„Orice încălcare a graniţelor de stat în aer, pe mare sau pe uscat este o încălcare inaceptabilă a regulilor internaţionale şi cerem ca Rusia să înceteze aceste acte ilegale”.

UPDATE Franța: „Solidaritate de neclintit și prietenie”

Reprezentantul Franței a condamnat incidentul de la Galați, pe care l-a numit: „o nouă încălcare a legislaţiei internaţionale”.

El a reamintit că Rusia se află pe o „listă a ruşinii” privind infracțiunile sexuale comise în timpul războiului din Ucraina și a transmis:

„Franţa şi partenerii rămân angajaţi în ceea ce priveşte eforturile pentru o pace durabilă. Suntem alături de România”.

UPDATE Danemarca: „Spațiul aerian românesc a fost încălcat din ce în ce mai frecvent”

Oficialii danezi au transmis, la rândul lor, sprijin pentru România, avertizând asupra intensificării incidentelor:

„Acesta contrastează cu apelul la pace lansat de membrii ONU. (...) Danemarca şi aliaţii săi nu se lasă descurajaţi. Este clar cine vrea pacea şi cine este disperat să prelungească războiul, oricât ar costa. Singura cale de a merge înainte este să respectăm Carta ONU. Danemarca cere Rusiei să înceteze ostilităţile”.

UPDATE: „Încălcarea nechibzuită de către Rusia a spaţiului aerian este bine documentat”

Reprezentanta Letoniei a amintit că, în ultimele luni, Consiliul s-a reunit de mai multe ori din cauza incidentelor produse în Europa de Est. Ea a subliniat caracterul repetat al acțiunilor Rusiei:

„Încălcarea nechibzuită de către Rusia a spaţiului aerian este bine documentată. Nu este primul astfel de incident şi nici un eveniment izolat în regiune. Letonia condamnă în termeni fermi această escaladare. Este prima dată când i se cere Consiliului să se adreseze Rusiei din cauza faptului că sunt răniţi civili într-o ţară vecină”

 Reprezentanta Letoniei a mai spus că țara sa „este solidară cu România, condamnând acest incident inacceptabil. Activităţile Rusiei arată că nu vrea să obţină pacea. Retorica şi acţiunile Rusiei arată că nu are nicio consideraţie faţă de preocupările privind pacea ale vecinilor săi. Pentru că nu îşi poate atinge obiectivele strategice, Rusia a făcut ca acţiunile sale să devină un război la scară largă asupra infrastructurii civile”.

Diplomata letonă a adăugat că aceste acțiuni sunt dovada „disperării” Rusiei, care încearcă să ascundă „eşecurile de pe câmpul de luptă”, subliniind că:

„Securitatea Ucrainei nu poate fi separată de securitatea continentului european la scară mai largă”.

UPDATE  „​Incidentul de vineri urmează unei tendințe îngrijorătoare în care dronele sunt văzute în apele teritoriale ale țărilor care sunt la granița Ucrainei”

56 de țări denunță la ONU comportamentul „inacceptabil” al Rusiei, după ce o dronă Geran‑2 de proveniență rusească s-a prăbușit joi noapte pe un bloc de locuințe din Galați, transmit agențiile internaționale de presă.

Participanții au amintit în Ședința Consiliului de Securitate al ONU  că săptămâna trecută, Secretarul General al ONU a avertizat Consiliul de Securitate asupra riscului de escaladare a războiului în Ucraina, „inclusiv în regiunea mai mare”.

Iată câteva declarații de la tribuna Consiliului:

„Vineri, un incident periculos a dus la cristalizarea acestor avertismente cu privire la posibilitatea de contaminare a efectelor războiului, pentru că în noaptea de 28-29 mai, o dronă înarmată a explodat la etajul de sus al unui bloc de locuințe de 10 etaje din orașul Galați, în estul României, ducând la rănirea a doi răniți, o femeie și un copil.

​Nu este prima încălcare a spațiului aerian românesc comisă de o dronă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei. Cu toate acestea, a fost prima dată când un asemenea incident a dus la răniți”.

​„Națiunile Unite nu au alte informații cu privire la această lovitură.

​Incidentul de vineri urmează unei tendințe îngrijorătoare în care dronele sunt văzute în apele teritoriale ale țărilor care sunt la granița Ucrainei sau a Federației Ruse. Asemenea incidente au fost raportate de autoritățile din Moldova, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Polonia, Kazahstan și Belarus în ultimele 12 luni, ca și de alte țări, precum ar fi Bulgaria, Grecia și Turcia, care fac parte din regiune în sens larg”.

​„Națiunile Unite condamnă cu fermitate orice atac asupra infrastructurii civile și a civililor. Oriunde s-ar întâmpla, asemenea atacuri încalcă dreptul umanitar internațional și trebuie imediat să înceteze. Civilii trebuie să fie protejați mereu.

​Doamnă președintă, incidentul de la Galați se petrece într-o perioadă de escaladare a ata- atacurilor cu rachete și drone comise de Federația Rusă contra orașelor ucrainene, ducând la multe răniri de civili și distrugerea infrastructurii civile”.

​„S-a constatat o creștere și a atacurilor ucrainene contra obiectivelor de infrastructură militară, de energie și industriale ale Rusiei, ducând la un număr crescând de răniri printre civili și pagube asupra infrastructurii civile.

​După cum a arătat Secretarul General, traiectoria periculoasă a escaladării și intensificării pe care o constatăm astăzi, riscurile care scapă de sub control ne arată că trebuie ca lucrurile să se schimbe”.

​„Riscul unor calcule greșite este cu atât mai periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare. Un asemenea risc nu a făcut decât să crească în ultimele zile”.

Știrea inițială

Oana Țoiu a amintit, la New York, în preambulul Ședinței Consiliului de Securitate al ONU că o dronă rusească „a lovit și a explodat deasupra acoperișului unui bloc de locuințe din Galați, România”.

„Pentru prima dată s-au înregistrat răniți printre cetățenii români. Două persoane au fost rănite și mai mulți locatari au avut nevoie de ajutor. S-a provocat un incendiu și au apărut mari pagube, ceea ce a dus la evacuarea clădirii.

​Încălcarea spațiului aerian de către dronele rusești deasupra României și a altor țări central și est-europene a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei în Ucraina și reprezintă o consecință a tacticilor de escaladare urmate de Rusia în lupta sa împotriva Ucrainei, având un efect direct asupra vieților unor civili nevinovați în România. Comportamentul este inacceptabil conform legii internaționale și trebuie să se oprească”, a spus Oana Țoiu.

Ministrul român de Externe a continuat:

„Am înregistrat remarcile Secretarului General cu privire la consecințele la scară largă de care trebuie să ne ocupăm. Atacuri contra civilului care necesită să fie condamnate oriunde s-ar întâmpla. Reiterăm sprijinul pentru o încetare a focului imediată, necondiționată și pentru eforturi pentru urmărirea unei păci fără condiții în Ucraina.

​Având în vedere încălcarea legilor internaționale, cerem o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate în conformitate cu articolul 44, ca și cu articolul 45 ale Cartei, pentru a se ocupa de această chestiune. Întâlnirea, care va avea loc imediat, se va ocupa de riscurile care subminează pacea și securitatea în Europa”, a spus Oana Țoiu înaintea începerii evenimentului.

Reuniunea are loc în urma sesizării transmise vineri, imediat după ședința CSAT, când România a informat NATO, Uniunea Europeană și ONU despre incident.

Oana Țoiu a precizat că demersul urmărește creșterea presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale, subliniind că România și partenerii săi din ONU continuă să pledeze pentru o încetare imediată a focului și o pace durabilă în Ucraina.

Baza legală a sesizării

Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a explicat că țara noastră a activat procedurile „la scurt timp după incident”, considerând intruziunea și explozia dronei drept „încălcări grave ale Cartei ONU și dreptului internațional”.

Demersul se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit aducerea în atenția Consiliului a situațiilor ce pot afecta pacea și securitatea internațională.

Știre in curs de actualizare