Raportul Comisiei Juridice a SUA privind alegerile din România, în malaxorul propagandei ruse. „Spațiul informațional a fost inundat”
0Media pro-Kremlin a demarat o campanie de delegitimare a României folosind raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, arată expertul Nicolae Țibrigan. Spațiul informațional a fost inundat cu volume mari de postări similare, cu un salt de 14.000% în 4 și 5 februarie.
Expertul în securitate Nicolae Țibrigan analizează, pentru pentru Digital Forensic Team, cum raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA a fost instrumentalizat de ecosistemul dezinformațional al Rusiei pentru a delegitima Uniunea Europeană și România.
„În urma publicării raportului preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, care respinge existența unor dovezi concludente privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din România din 2024 și acuză, în schimb, Uniunea Europeană de interferențe prin mecanismele de combatere a dezinformării, a apărut un val rapid de narațiuni convergente în spațiul online”, se arată în analiza lui Țibrigan.
Aceste narațiuni au prezentat raportul drept o validare oficială a tezelor anti-UE și au fost folosite pentru a delegitima atât instituțiile europene, cât și autoritățile române, în special prin cadre discursive precum „cenzura UE”, „lovitura de stat”, „anularea alegerilor” sau „România împinsă în război”.
Deși documentul american este un raport redactat de staff-ul tehnic al comisiei, fără o valoare juridică sau politică finală, acesta fusese instrumentalizat ca autoritate externă, într-un proces clasic de legitimare falsă, susține Țibrigan.
Digital Forensic Team a urmărit să determine dacă răspândirea acestor narațiuni a fost predominant organică sau dacă există indicii consistente de amplificare coordonată și posibile forme de comportament inautentic coordonat (Coordinated Inauthentic Behavior – CIB), folosind analize de rețea, similaritate de conținut și co-distribuire de surse media.
Analiza s-a bazat pe mai multe seturi de date provenite din monitorizare OSINT, Google dorking, Junkipedia și Meltwater, acoperind postări în limbile română, engleză și rusă, distribuite în principal pe platforma X, dar și pe VK, site-uri media de limbă rusă și diverse agregatoare în perioada 1-7 februarie 2026. Au fost construite succesiv mai multe tipuri de grafice pentru a înțelege atât structura rețelei, cât și mecanismele concrete de conectare dintre actori.
Analiza surselor de limbă rusă: „un salt de peste 14.000% față de perioada anterioară”
„Analiza combinată a datelor Meltwater și a corpusului de surse în limba rusă monitorizate prin Junkipedia arată că reacția mediatică la raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților nu reprezintă o simplă reflectare jurnalistică a unui eveniment politic extern, ci se înscrie într-un tipar narativ recurent al ecosistemului informațional pro-Kremlin”, se arată în analiză.
Activarea surselor de limbă rusă este concentrată temporal și discursiv, cu o sincronizare evidentă între publicarea articolelor pseudo-editoriale și amplificarea lor pe platforme sociale, în special pe X. Acest tip de mobilizare rapidă, urmată de o scădere abruptă a volumului, indică o operaționalizare a subiectului ca vector narativ oportun, nu ca temă de interes editorial autonom.
Graficul de engagement arată o creștere abruptă în zilele de 4 și 5 februarie, cu un salt de peste 14.000% față de perioada anterioară, în condițiile în care nivelul de bază era aproape nul. „Această creștere nu este distribuită uniform pe toate tipurile de surse, ci este dominată de platforma X și de publicații online rusofone, ceea ce sugerează o sincronizare între canalele de publicare pseudo-editoriale și rețelele de amplificare socială. Engagement-ul ridicat este concentrat în jurul unui număr mic de piese de conținut, ceea ce indică o strategie de „push” narativ, nu o diversitate de abordări editoriale independente”, arată analiza.
Principala narațiune: „UE ca aparat de cenzură”
Analiza Junkipedia a permis identificarea principalelor narațiuni recurente propagate de sursele în limba rusă. Prima și cea mai dominantă este narațiunea „UE ca aparat de cenzură”, în care Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) este prezentat nu ca un cadru de reglementare, ci ca un instrument represiv folosit pentru suprimarea discursului politic legitim.
În acest cadru, raportul american este instrumentalizat ca dovadă externă a unei presupuse „dictaturi liberale” europene, iar Comisia Europeană este descrisă ca actor central într-un așa-numit „complot transnațional” împotriva suveranității statelor membre.
O a doua narațiune majoră identificată este cea a „anulării alegerilor ca lovitură de stat”, aplicată în mod specific României. Sursele pro-Kremlin folosesc un limbaj puternic emoțional și juridic distorsionat pentru a sugera că procesul electoral ar fi fost anulat nu din motive procedurale sau de securitate, ci pentru a bloca accesul la putere al unui candidat „indezirabil pentru Occident”. Această narațiune este adesea corelată cu teme conspiraționiste mai largi, precum controlul elitelor, subordonarea statelor est-europene și manipularea instituțiilor democratice de către Bruxelles și Washington.
Sursele editoriale de top identificate de Meltwater confirmă strategia de amplificare a Kremlinului pe acest subiect. Publicații precum EADaily, Rss.plus, Дзeн, РИА Новости, Gazeta.ru și Комсомольская Правда apar constant în topul mențiunilor, deși, în mod normal, acestea nu ar avea un interes editorial direct sau constant pentru procesele electorale interne din România sau pentru arhitectura juridică a Uniunii Europene.
Prezența lor repetată indică faptul că subiectul este tratat ca un vector strategic, nu ca o știre marginală. În special, EADaily se remarcă drept un hub central de redistribuire, cu mai multe articole diferite care folosesc același cadru narativ general, adaptat tematic pentru a menține subiectul în circulație.
Salt de 1,2 miliarde reach în 4 februarie
Graficul de reach total pentru sursele de limbă rusă evidențiază o dinamică tipică pentru activări narative coordonate: un nivel de vizibilitate aproape neglijabil înainte de momentul declanșator, urmat de o creștere explozivă într-un interval extrem de scurt.
„Saltul până la peste 1,2 miliarde reach, concentrat aproape integral în ziua de 4 februarie, indică nu o acumulare organică de interes, ci activarea simultană a unor surse cu audiență mare și a rețelelor de amplificare asociate. Scăderea rapidă din zilele următoare confirmă caracterul punctual al operațiunii, specific campaniilor reactive care urmăresc maximizarea impactului imediat, nu menținerea unei dezbateri publice susținute. Această formă de „vârf unic” sugerează utilizarea deliberată a infrastructurii media și sociale pentru a impune rapid o narațiune, după care subiectul este abandonat sau înlocuit cu un nou vector informațional”, arată sursa citată.
Distribuția geografică a mențiunilor, cu Rusia detașată net pe primul loc, urmată la mare distanță de Republica Moldova și alte state din regiune, indică un interes predominant extern față de spațiul românesc și european. Această concentrare geografică este corelată cu frecvența ridicată a entităților și cuvintelor-cheie precum „Конгресс США” (Congresul SUA), „Еврокомиссия” (Comisia Europeană), „Румыния” (România), Кэлин Джорджеску (Călin Georgescu) „Молдова” (Moldova), „ДСА” (DSA) și „цензура” (cenzura), care sunt utilizate pentru a construi o narațiune coerentă despre un presupus complot instituțional occidental. În mod notabil, Rusia este prezentată simultan ca observator extern și ca actor implicit exonerat, o tehnică clasică de reîncadrare a responsabilității.
„În ansamblu, integrarea datelor Meltwater cu analiza Junkipedia arată că sursele în limba rusă funcționează ca un strat strategic de inițiere, structurare și legitimare a narațiunilor. Acestea stabilesc cadrul interpretativ, furnizează reperele discursive și oferă „materialul” care este ulterior amplificat și adaptat pe platforme sociale occidentale”, arată analiza.
Acest model confirmă existența unei amplificări coordonate, bazate pe reutilizarea acelorași cadre narative și artefacte media, și susține concluzia că reacția online la raportul american face parte dintr-un ecosistem informațional ostil mai larg, orientat spre delegitimarea Uniunii Europene și a proceselor democratice din regiune.
Tactici, tehnici și proceduri utilizate
Analiza surselor de limbă rusă prin prisma DISARM Framework indică faptul că activitatea observată nu poate fi interpretată ca o simplă reacție mediatică sau ca o agregare spontană de opinii, ci ca o campanie de influență informațională structurată, cu obiective, mijloace și proceduri recurente. Dintre multiplele tactici identificate, patru TTP-uri (Tactici, Tehnici și Proceduri) se disting prin frecvență, impact și relevanță strategică:
1.Construirea și promovarea unor cadre narative recurente care delegitimează UE, procesele electorale și autoritățile din România și Republica Moldova, prezentate ca fiind controlate din exterior.
2.Activarea coordonată a rețelelor imediat după evenimente declanșatoare, vizibilă prin creșteri bruște de mențiuni, reach și engagement într-un interval foarte scurt.
3. Inundarea spațiului informațional cu volume mari de postări similare (repostări, linkuri identice), pentru a crea impresia de consens și a reduce vizibilitatea surselor legitime.
4. Menținerea narativelor active prin reluări succesive și redistribuire persistentă, chiar și după scăderea interesului inițial, cu scopul erodării pe termen lung a încrederii publice.
Concluzii preliminare: „a beneficiat de mecanisme de amplificare coordonată”
„În ansamblu, datele analizate indică faptul că raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA a funcționat mai degrabă ca un pretext narativ decât ca o sursă autentică de clarificare a dezbaterii publice. Modul în care documentul a fost preluat, reinterpretat și amplificat online arată un decalaj clar între conținutul real al raportului și semnificația care i-a fost atribuită în spațiul informațional”, susține Țibrigan.
Narațiunile dominante nu au urmărit informarea, spune analistul, ci reîncadrarea evenimentului într-un registru emoțional și conspiraționist, menit să submineze încrederea în Uniunea Europeană și în instituțiile democratice din România.
Analizele de rețea, dinamica temporală și reutilizarea coordonată a artefactelor media sugerează că această propagare nu a fost predominant organică, ci a beneficiat de mecanisme de amplificare coordonată, compatibile cu tipare de comportament inautentic coordonat.
„În acest context, raportul american a fost instrumentalizat ca „autoritate externă” într-o strategie clasică de legitimare falsă, integrată într-un ecosistem informațional ostil mai larg, orientat spre polarizare, delegitimare instituțională și exploatarea vulnerabilităților discursive existente în spațiul public românesc și european”, concluzionează expertul.