Raport GRECO. România, criticată pentru excesul de OUG-uri și lipsa verificării integrității oficialilor înainte de numire. Ce recomandări sunt făcute

Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei arată în ultimul raport o serie de deficiențe la nivel instituțional și legislativ în România, fiind înaintate și o serie de recomandări.

Ultimul raport al GRECO evaluează eficienţa cadrului existent în România pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul persoanelor ce exercită funcţii executive de conducere (preşedintele, primul-ministru, viceprim-miniştrii, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, consilierii prezidenţiali, consilierii de Stat şi consilierii ministrului (prescurtați prin acronimul PTEF în document) şi membrii a două instituţii de punere în aplicare a legii (LEA), în cazul de faţă Poliţia şi Jandarmeria.

În ceea ce privește zona oficialilor din zona politică, GRECO susține că sunt mai multe aspecte care ar trebui îmbunătățite. „Pentru a preveni riscuri de conflict de interese, ar trebui efectuate verificări de integritate ale oficialilor guvernamentali ca parte a procesului de numire. Codurile de conduită aplicabile trebuie evaluate pentru a acoperi toate aspectele relevante în materie de integritate, însoțite de îndrumări practice și de monitorizare și aplicare adecvată”, arată raportul GRECO.

Structura europeană susține că informațiile de interes public nu sunt publicate în mod regulat pe internet, în ciuda cerințelor legale interne. „Nu există un mecanism independent de supraveghere împotriva refuzului autorităților de a oferi informații”, mai arată GRECO.

De data aceasta, și GRECO pune punctul pe „i” în ceea ce privește o problemă semnalată de obicei de mediul de afaceri sau organizațiile neguvernamentale, adică excesul de ordonanțe de urgență, un mecanism care limitează dezbaterile publice, unde să ia parte mai ales cei interesați de actul normative care urmează să-i afecteze.

„Recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparența efectivă și consultările publice semnificative și trebuie abordată cu prioritate”, mai arată Grupul de state împotriva corupției.

Mai mult, GRECO aduce în față un aspect de care politicienii au fugit în ultimul deceniu: reglementarea activității de lobby, mai ales la nivelul politicienilor influenți. Parlamentul nu a mai încercat să reglementeze activitatea de lobby după ce mai multe inițiative au fost depuse la Parlament în perioada 2012-2017, unde mai degrabă era dezincriminat traficul de influență.

Recomandările GRECO

Prima recomandare venită de la organismul european este introducerea de reguli prin care să aibă loc verificări de integritate înainte sau chiar la numirea în funcţie a membrilor Guvernului, a consilierilor prezidenţiali sau a consilierilor miniştrilor, pentru a identifica şi gestiona orice posibil conflict de interese. Tot pentru transparență, e recomandată publicarea eventualelor domenii de responsabilitate și a informațiilor auxiliare privind consilierilor miniștrilor. De altfel, GRECO recomandă revizuirea „cadrului actual de integritate pentru a spori claritatea, coerența și caracterul complet al acestuia”.

GRECO vine cu o recomandare și în ceea ce privește accesul la informații de interes public. Astfel, recomandă înființarea unui mecanism independent de supraveghere pentru a examina plângerile împotriva refuzului autorităților de a transmite informații de interes public.

Este cerută și o mai mare prudență privind folosirea în exces a ordonanțelor de urgență, fiind cerut un studiu pentru a evalua folosirea acestei practici de legiferare și asigurarea unpr garanții și controale efective privind asigurarea conținutului care să fie făcut public, astfel încât să fie o „un nivel adecvat de consultare publică”.

GRECO solicită și o îmbunătățire a transparenței proiectelor legislative ale Guvernului, fiind menționată creșterea perioadei de consultare publică, dar și informații despre cine s-a ocupat de punerea la punct a actului normativ (contribuțiile primite, părțile implicate și justificarea pentru acceptarea sau respingerea unor prevederi).

GRECO sugerează că ar trebui venită și cu o reglementare a lobby-ului. „Reguli detaliate şi îndrumare să fie introduse cu privire la modul în care persoane cu funcţii executive de conducere se angajează în contacte cu lobbişti şi alte părţi terţe care caută să influenţeze procesul de luare a deciziilor şi activitatea”, mai arată documentul, fiind cerută publicarea identității persoanei sau persoanelor care au cerut întâlnirea, funcția lor, precum și subiectul discutat. Practic, o reglementare similară cu cea de la Parlamentul European.

La nivelul Poliției și Jandarmeriei, sunt cerute luarea de măsuri pentur creșterea reprezentării femeilor la toate nivelurilor, ca parte a politicilor de recrutare și promovare.

Sunt cerute și măsuri pentru a se asigura că numirile în funcții de conducere, inclusiv prin împuternicire, se bazează strict pe merit și urmare a unor concursuri deschise, standardizate și transparente. E înaintată și o recomandare referitoare la o rotație a cadrelor la nivelul poliției și Jadarmeriei, în cazul domeniilor considerate a fi „expuse la riscuri de corupție”.

Autoritățile române sunt „invitate” să prezinte un raport privind punerea în aplicare a recomandărilor până la 31 decembrie 2024.