Protest spontan la Complexul Energetic Oltenia. Angajații cer garanții că nu-și vor pierde locurile de muncă

Aproximativ 200 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au protestat luni în fața sediului companiei din Târgu Jiu. Oamenii sunt nemulțumiți de incertitudinea privind viitorul locurilor de muncă și cer clarificări din partea Ministerului Energiei, în contextul negocierilor României cu Bruxelles-ul privind închiderea centralelor pe cărbune.

Luni dimineață, în fața sediului Complexului Energetic Oltenia din Târgu Jiu, s-au adunat aproximativ 200 de angajați. Protestul a fost unul spontan, potrivit liderului Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO), Gabriel Căldăruşe.

„Aproximativ 200 de oameni, este o chestie spontană, nemulţumirile sunt mari în rândul tuturor lucrătorilor din cadrul CEO şi aici este vorba de decalarea termenelor de închidere a CEO. Aşteptăm un comunicat din partea ministerului în ceea ce priveşte perioada de negociere, când urmează să fie renegociată, care este planul. Oamenii aşteaptă un răspuns pozitiv, starea de nemulţumire este una extraordinar de mare”, a declarat Gabriel Căldăruşe pentru Agerpres.

Protestatarii spun că nu vor pleca din fața sediului companiei până când nu vor primi informații oficiale despre soarta complexului. Ei avertizează că, dacă nu vor primi un răspuns, acțiunii li se pot alătura și colegii din carierele miniere.

Negocieri la Bruxelles pentru amânarea închiderii centralelor

În paralel, România poartă negocieri finale la Bruxelles pentru a obține amânarea închiderii centralelor pe cărbune, cel puțin pe durata acestei ierni. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că țara noastră riscă un deficit de energie dacă aceste unități vor fi închise la finalul anului.

„În momentul de faţă, definitivez cu colegii de la Complexul Energetic Oltenia scenariile de lucru. Mâine plec la Bruxelles pentru o negociere oarecum finală, pentru că, până vineri, România trebuie să aibă o poziţie foarte clară pe Jalonul 119, care vizează închiderea centralelor pe cărbune”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a refuzat timp de doi ani și jumătate să redeschidă acest dosar, însă discuțiile s-au reluat după ce România a prezentat un studiu realizat de Transelectrica. „Unul dintre scenarii arăta clar că, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie”, a explicat Ivan.

Risc de penalități uriașe

Ministrul Energiei a avertizat însă că, dacă România nu își respectă angajamentele din PNRR și nu închide centralele pe cărbune până la 31 decembrie 2025, ar putea fi impuse penalități de peste 2 miliarde de euro.

„În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra, cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro”, a spus Ivan, precizând că România a încasat deja 2,6 miliarde de euro pentru înlocuirea capacităților de producție pe lignit cu unele bazate pe gaz, energie solară și stocare.

Angajații, îngrijorați de declarațiile premierului

Nemulțumirea angajaților CEO a crescut și după declarațiile premierului, care a afirmat că, dacă centralele pe cărbune vor rămâne funcționale, companiile trebuie restructurate astfel încât să nu mai fie „căpușate” și să nu mai depindă anual de miliarde de lei de la stat. Premierul a adăugat că, în lipsa unei restructurări, există varianta renunțării la producția pe cărbune.

În acest context, angajații se tem că și-ar putea pierde locurile de muncă la sfârșitul anului, dacă România va decide închiderea centralelor pentru a evita sancțiunile europene.