Programul „Golden Visa”, propus de Mircea Abrudean, retras din Senat în urma evaluării CSAT, care l-a catalogat drept risc de securitate

Programul „Golden Visa” propus de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a fost retras din Parlament după ce CSAT l-a catalogat ca risc la adresa securității naționale, iar mai multe instituții au emis avize negative și avertismente privind vulnerabilitățile pe care le-ar crea în actualul context geopolitic.

Senatul a decis luni, 8 decembrie, retragerea proiectului de lege inițiat de Mircea Abrudean privind introducerea Programului de Rezidență prin Investiție, cunoscut drept „Golden Visa”, care le-ar fi permis cetățenilor din state terțe să obțină un permis de ședere temporară pe cinci ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 de euro în România.

Solicitarea de renunțare la propunerea legislativă a venit chiar din partea inițiatorilor, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a transmis oficial că proiectul reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Ce spune CSAT

Deși CSAT a precizat că inițiativa nu intră, în mod normal, în aria de avizare a instituției, membrii Consiliului au efectuat o analiză amplă, concluzionând că „demersul legislativ nu este oportun, în special în actualul context socio-politic și de securitate (aderarea la Spațiul Schengen, demersurile de includere în Programul Visa Waver, procesul de aderare la OCDE)”.

Consiliul consideră că un mecanism preferențial de acordare a dreptului de ședere pentru investitori străini reprezintă un risc, mai ales în situația în care nici Uniunea Europeană nu susține astfel de programe.

„Comisia Europeană și Parlamentul European au exprimat îngrijorări/critici față de proiecte similare, vizând inclusiv măsuri împotriva statelor UE, care, prin astfel de scheme, încalcă legislația comunitară (...) practică considerată ilegală”, arată instituția.

În Europa, mai multe state au renunțat recent la programe similare, printre ele numărându-se Irlanda (2023), Țările de Jos (2024) și Spania (2025), în timp ce Portugalia a făcut modificări majore ale programului său.

Un alt argument invocat de CSAT este riscul de interferență cu activitatea Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), responsabilă cu evaluarea riscurilor investiționale la nivel național.

Instituţiile care s-au opus proiectului

Inițiativa, care ar fi oferit cetățenilor non-UE acces la un permis de ședere extins în România în baza unei investiții substanțiale, a întâmpinat opoziție nu doar din partea CSAT. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Consiliul Concurenței au formulat şi ele observații și avertismente.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a avertizat asupra vulnerabilităților asociate potențialilor aplicanți din jurisdicții cu risc ridicat din punct de vedere al spălării banilor, conformității internaționale, stabilității politice sau economice, dar și al finanțării terorismului ori traficului de arme și droguri.

De asemenea, a atras atenția și asupra posibilității ca investitori cu structuri de proprietate opace - „offshore, interpuși” - să poată folosi programul pentru a intra în piața românească, ceea ce ar crea riscuri suplimentare pentru companiile listate.

Regulatorul financiar a formulat și recomandări tehnice, subliniind că „ar fi oportună introducerea (...) unei dispoziții exprese prin care să se specifice că valoarea investiției trebuie să respecte pragul propus (...) pe întreaga perioadă de valabilitate a permisului de ședere”. Totodată, ASF a sugerat că valoarea minimă a investiției ar putea necesita o creștere pentru a se alinia nivelului maxim practicat în alte state precum Portugalia sau Grecia.

În acest context, proiectul legislativ a fost retras din Senat chiar de către iniţiatori, dar liberalii susțin însă că ideea nu este abandonată definitiv.

În numele colegilor săi, senatorul Aurel Varga a solicitat retragerea documentului, care ar urma, însă, să fie reintrodus ulterior „într-o formă revizuită, coerentă și pe deplin aliniată cadrului normativ național și european”.

Ce prevedea proiectul retras

Proiectul, cunoscut sub numele „Golden Visa”, prevedea acordarea unui permis de rezidență pentru cetăţenii străini din afara Uniunii Europene, cu posibilitatea obținerii ulterioare a cetățeniei române după 5 ani, în schimbul unor investiţii în România.

Investițiile eligibile includeau:

* achiziția de titluri de stat românești în valoare de minimum 400.000 de euro, cu scadență de 5 ani;

* achiziția de proprietăți imobiliare de minimum 400.000 de euro, menținute 5 ani;

* investiții în fonduri autorizate de ASF, de cel puțin 400.000 de euro;

* achiziția de acțiuni listate la bursă în aceeași valoare.

Aplicanții trebuiau să demonstreze proveniența legală a fondurilor, să nu fie pe liste de sancțiuni și să nu prezinte riscuri de securitate, iar permisul de şedere urma să fie eliberat după consultarea SRI, SIE, ONPCSB și a altor instituții.

În schimbul investiilor de minimum 400.000 de euro, care trebuiau menţinute 5 ani, aceştia primeau o serie de drepturi:

* permis de ședere temporară pentru 5 ani, reînnoibil;

* includerea membrilor de familie pe același permis;

* acces la rezidență permanentă și posibilitatea de a solicita cetățenia după 5 ani.

Programul nu impunea obligativitatea unei șederi anuale minime în România, însă menținerea investiției era obligatorie.

Legislația actuală

În prezent, dreptul de ședere de lungă durată pentru străini poate fi obținut prin activități economice, angajare, studii, reîntregirea familiei, activități religioase, cercetare și alte scopuri reglementate. Cele mai folosite rămân șederea pentru muncă, activități comerciale și reîntregirea familiei.

Legislația prevede și viza de lungă ședere pentru activități comerciale, acordată pe baza unui aviz emis de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, în baza unor criterii stricte privind planul de afaceri, fondurile disponibile, investiția realizată și numărul de locuri de muncă generate.