Video Noile autostrăzi care golesc drumurile naționale și amenință afacerile de pe marginea șoselelor

Noile autostrăzi amenință cu dispariția multor afaceri de pe marginea drumurilor naționale paralele cu acestea. Parcările de pe cel mai aglomerat segment al șoselei Deva – Lugoj și de pe Valea Oltului sunt încă aglomerate, dar situația lor se va schimba.

Istoria a nenumărate așezări a fost decisă de modul în care au evoluat rutele comerciale și de comunicație. Multe orașe străvechi s-au depopulat și au dispărut treptat pe măsură ce magistralele care le tranzitau nu au mai fost atractive. La o scară mai mică, un astfel de model urmează și unele așezări tranzitate în prezent de unele dintre cele mai aglomerate segmente de drumuri naționale din România. 

Autostrada A1 eliberează DN 68A de mașini

Ultimul tronson al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva este în șantier, la limita județelor Hunedoara și Timiș, între localitățile Holdea și Margina. Odată cu finalizarea celor nouă kilometri din „Autostrada cu tuneluri”, așteptată în 2026, șoferii vor putea circula numai pe autostradă de la Nădlac (frontiera României cu Ungaria) pe distanțe de aproximativ 400 de kilometri, spre Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Sibiu.

Construcția ultimului segment al Autostrăzii Vestului va elibera de trafic unul dintre cele mai aglomerate segmente de drum național, cei 14 kilometri ai DN 68A Deva – Lugoj, între localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș). Drumul paralel cu șantierul autostrăzii traversează dealurile Coșavei, legând regiunile istorice ale Banatului și Ardealului.

Șoseaua națională Deva – Lugoj a fost construită în anii ’50, iar cel mai dificil segment al acesteia, din zona Coșavei, a fost modernizat la sfârșitul anilor ’60, cu ajutorul sutelor de tineri brigadieri de la liceele din Timiș și Hunedoara, cazați în taberele din zonă și trimiși să presteze „muncă patriotică” pe șantierul ei.

De la motorină la fructe, afacerile de pe DN 68A

După 1990, a devenit unul dintre cele mai circulate drumuri din vestul României, fiind principala cale de acces din centrul țării spre Timișoara. A fost traseul cel mai cunoscut studenților din afara orașului universitar, dar și o rută de comerț. În anii ’90 și 2000, numeroasele parcări amenajate sau improvizate pe dealurile Coșavei și Lăpugiului (Holdea) erau locuri frecventate de comercianții de motorină și benzină.

În fiecare parcare, aceștia își așteptau clienții pentru a le vinde combustibil provenit din rezervoarele camioanelor și, în același timp, pentru a cumpăra marfă de la șoferii acestora.

„O canistră sau un bidon – două așezate pe marginea drumului erau semnul că de aici poți cumpăra sau vinde motorină la prețuri aparent convenabile”, își amintește un localnic din Coșevița.

Contrabanda cu combustibil s-a diminuat până la dispariție. În schimb, parcările au devenit tot mai aglomerate de comercianți care vând fructe, legume și siropuri, cele mai multe produse fiind achiziționate din depozite en-gros sau supermarketuri. Dacă sunt întrebați de unde provin fructele, unii dintre comercianți nu ezită să spună că le-au cules chiar ei, din propriile livezi, vii sau grădini, chiar dacă acestea provin din comerț.

„Merele, strugurii și prunele sunt cumpărate dimineața din supermarketuri și sunt vândute de trei ori mai scump pe marginea drumului. Oamenii stau toată ziua aici, cu familia. Din asta trăiesc”, povestește o localnică din Coșevița.

În anii trecuți, comercianții ambulanți ocupau parcările pe un traseu de 30 de kilometri între Margina și Dobra, însă, odată cu finalizarea unor tronsoane din Autostrada Lugoj – Deva, până la Holdea, DN 68A a devenit aproape pustiu pe tronsonul Dobra – Holdea. Afaceriștii au migrat spre parcările dintre Holdea și Margina, însă finalizarea Autostrăzii Vestului amenință cu dispariția activității lor de pe marginea drumurilor.

Autostrada Sibiu – Pitești, lovitură pentru comerțul de pe Valea Oltului

Drumul Național 7 de pe Valea Oltului, modernizat în secolul XX, traversează Defileul Oltului pe aproape 50 de kilometri, între Turnu Roșu (județul Sibiu) și Călimănești (județul Vâlcea). Pe segmentul dintre Boița (Turnu Roșu) și Cornetu va fi dublat, în următorii ani, de un tronson spectaculos de peste 30 de kilometri al autostrăzii A1 Sibiu – Pitești.

Autostrada montană care va lega regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei se află în șantier, cu termene de finalizare estimate pentru perioada 2027–2028, și va prelua o mare parte din traficul rutier din Defileul Oltului.

Restaurantele, parcările pentru camioane, serviciile oferite șoferilor și turiștilor, pensiunile, service-urile și vulcanizările de pe Valea Oltului s-au dezvoltat în ultimii ani pe măsură ce traficul rutier a devenit tot mai aglomerat, însă noua autostradă ar putea însemna declinul abrupt al acestora.

Unele restaurante și pensiuni de pe Valea Oltului sunt scoase la vânzare, iar alte localuri sunt închise, după ce afacerile din ultimii ani au fost abandonate. În defileu, dincolo de traficul aglomerat, șoferii pot observa și numeroase clădiri vechi, lăsate în pragul ruinării. Unele au fost părăsite ca urmare a depopulării zonei de tranzit dintre Sibiu și Capitală, altele după ce proiectele hidroenergetice de pe râul Olt au fost finalizate.

Localitatea Lazaret păstrează cele mai multe case pustii, iar biserica ridicată aici a rămas abandonată.

Înșirate în defileu, multe parcări și zone de popas sunt ocupate de comercianți ambulanți care profită încă de circulația intensă. Unii vând produse lactate, în special brânză și cașcaval, despre care susțin că sunt naturale și provin de la stânele din munți. Zonele Sibiului și Vâlcii, legate prin Valea Oltului, sunt recunoscute pentru tradițiile pastorale.

În fața tarabelor, unele roți de lemn, vopsite în galben și modelate asemenea roților de cașcaval, sunt agățate la vedere pentru a le semnala șoferilor că acolo pot cumpăra brânzeturi. Unii șoferi au însă îndoieli asupra calității produselor oferite pe marginea drumurilor și le consideră la suprapreț față de cele din magazine.

Odată cu realizarea autostrăzii, ocazia de a profita de pe urma traficului intens din zonă ar putea dispărea pentru o parte din localnici.