Ministrul Sănătății anunță noi schimbări: „În unele spitale sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni, 21 iulie, într-o conferință de presă alături de premierul Ilie Bolojan, un amplu pachet de reforme în sistemul sanitar. Ministrul susține că măsurile sunt menite să elimine practicile nocive și să ofere pacienților acces la servicii medicale mai rapide și de calitate, fără costuri suplimentare.

Măsurile vizează eficientizarea utilizării resurselor, responsabilizarea managerilor de spitale, respectarea programului de lucru în spitalele publice și reorientarea pacienților către ambulatorii. De asemenea, se vor elimina transferurile nejustificate de pacienți către spitalele județene sau universitare, mai ales în afara orelor de program, pentru a optimiza utilizarea resurselor locale.

„Îmi e rușine în fața pacienților”

Ministrul a precizat că sistemul de sănătate are deja infrastructura necesară în multe locuri din țară, dar că există o ineficiență majoră în gestionarea fondurilor.

„Nu mi-a fost niciodată teamă să spun adevărul despre sistemul de sănătate – în schimb, îmi este rușine”, a declarat ministrul. „Îmi e rușine în fața pacienților care, deși avem un buget de 76 de miliarde de lei al CNAS, care a crescut constant în ultimii ani, sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol nu există în multe spitale.”

Rogobete a criticat și existența unor secții cu grad de ocupare sub 30% și a subliniat că „în unele spitale sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți”, ceea ce înseamnă pierderi financiare mari. În același timp, ministrul a dat asigurări că „nu se pune problema reducerii personalului medical” și că obiectivul este redistribuirea eficientă a resurselor.

Ambulatoriul, cheia reducerii cheltuielilor inutile

Ministrul dorește mutarea investigațiilor de rutină, precum EKG sau ecografii, din secțiile de spitalizare în ambulatorii. „Există obiceiuri pe care le cunoaștem: pacienți mutați în zona de zi doar pentru a li se face un EKG sau o ecografie. Acest lucru ne costă foarte mult și reprezintă un flux în care se pierd foarte mulți bani. Reorientarea pacienților către ambulatoriu aduce beneficii atât sistemului, cât și pacientului, care este diagnosticat mai rapid.”

Reformă și în relația cu spitalele private

Ministerul va reduce contractele cu unitățile medicale private care oferă servicii în baza fondurilor CNAS, pentru a garanta accesul fără coplată și în sistemul public, și va încuraja dezvoltarea asigurărilor private de sănătate:

„Această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate, pe care trebuie să le dezvoltăm. Vorbim despre ele de 20 de ani, dar nu s-a întâmplat nimic concret. Nu există niciun spital public care să aibă un contract cu o asigurare privată. Cred că orice sistem, dacă este gestionat prin monopol, nu poate fi eficient, de aceea, pe lângă CNAS, este necesar să dezvoltăm și asigurările private care să vină complementar serviciilor decontate.”

Spitale strategice, adaptate realității demografice

Nu în ultimul rând, spitalele vor fi reclasificate după un nou model, adaptat nevoilor actuale. Se vor înființa spitale strategice, capabile să răspundă rapid în cazuri de politraumă, AVC, infarct miocardic sau urgențe neonatale.

Spitale cu chirurgi, dar fără anesteziști

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a mai prezentat noi direcții ale reformei din sistemul medical, vizând combaterea fraudelor din spitale, reechilibrarea relației public-privat, eliminarea risipelor și reorganizarea serviciilor medicale în funcție de realitățile demografice și nevoile pacienților.

„Am ajuns în situația în care nu putem acoperi gărzi, avem spitale cu chirurgi, dar fără anesteziști, anesteziști fără chirurgi — o anomalie care ne costă zilnic miliarde în sistemul de sănătate”, a spus ministrul, menționând că sistemul nu poate susține financiar ideea ca „fiecare spital din România să aibă secție de neurochirurgie”. Rogobete cere reorganizarea rețelei sanitare pe principii funcționale.

Public versus privat: „Statul plătește nota complicațiilor generate în privat”

Una dintre cele mai ferme măsuri anunțate de ministru vizează cazurile în care pacienții încep tratamente în clinici private, dar ajung ulterior în spitale publice din cauza complicațiilor.

„Există cazuri în care pacienții încep tratamentul în unități medicale private, dar din motive medicale obiective se complică și sunt transferați în spitale publice. Aceste spitale investesc sume importante pentru recuperarea pacienților, însă aceste servicii nu sunt decontate corespunzător de către CNAS, iar complicațiile medicale nu sunt acoperite financiar de unitatea sanitară de unde a plecat pacientul. Pentru această problemă, propunem o măsură fermă, care va fi discutată intens, dar este absolut necesară: transferul responsabilității plății costurilor aferente situațiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate privată și este reinternat în același tip de unitate, într-un interval de 48 de ore de la externare, într-o unitate sanitară publică. Responsabilitatea achitării costurilor acestor servicii va fi transferată către unitatea privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea publică”, a explicat Rogobete.

Prin urmare, noua propunere: dacă un pacient este externat dintr-o unitate privată și reinternat într-un spital public în maximum 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile tratamentului. Ministrul a recunoscut că măsura „va fi discutată intens, dar este absolut necesară”.