MAE l-a chemat în țară pe ambasadorul din Austria, după respingerea aderării la Schengen
0Șeful diplomației române l-a chemat în țară pe ambasadorul României în Austria, pentru consultări, ca urmare a exercitării veto-ului Austriei în cazul respingerii aderării României la Schengen.
„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim”, arată un comunicat de presă al MAE.
Sursa citată a mai indicat că „potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”.
Ce înseamnă acțiunile diplomației române
Fostul ministru Adrian Cioroianu a declarat că acțiunile întreprinse de conducerea diplomației române, „înseamnă scăderea reprezentării României la viena”.
„E un semnal că relațiile dintre România și Austria vor intra într-o perioadă de răcire. Acolo va rămâne un funcținar de rang scăzut. Arătăm că interesul nostru pentru această țară s-a diminuat. Are de-a face cu semnalul pe care a vrut România să îl transmită, că a fost deranjată de decizia Austriei”, a explicat istoricul Adrian Cioroianu într-o intervenție la Digi24.
Fostul șef al diplomației române a subliniat că nu se rup relațiile diplomatice, fiind vorba doar despre o „perioadă de înghețare”, prin care „Austria trebuie să înțeleagă nu numai frustrarea noastră, ci și nedreptatea făcută”.
MAE a convocat și ambasadorul Austriei la București
Și ambasadoarea Austriei la București a fost convocată la Ministerul de Externe pentru un „protest” față de votul negativ privind aderarea României la Schengen.
MAE a amenințat că veto-ul Austriei „va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale” dintrfe cele două state.
Ministerul Afacerilor Externe a apreciat că invocarea de către partea austriacă a problemei creşterii fluxului migraţionist, ca justificare a opoziţiei faţă de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă şi injustă.
De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm faţă de acuzaţiile exprimate de autorităţile austriece cu privire la aşa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmaţii care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.
Aderarea României la Schengen, respinsă în JAI
Joi, 8 decembrie, Consiliul JAI nu a putut da un vot unanim privind primirea României și Bulgariei în Schengen, fiind înregistrate două voturi împotrivă, ale Austriei și Olandei.
„Vom vedea (n.r. - ce se va discuta la Consiliul European).. Deocamdată avem un vot dat, pe care nu trebuie să-l uite românii, al unei țări pe care o considera, prieten. Nehammer și Karner au arătat că au o atitudine sfidătoare. În fața mea au vorbit de rău România”, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan chiar după susținerea votului, într-o intervenție la Digi24.
Olandezii au explicat însă în minută că susțin țara noastră, dar votul a fost unul comun, dosarele celor două state fiind legate.
Prin urmare, sprijinul Olandei poate fi reprezentat în votul din JAI prin decuplarea de Bulgaria, un demers care a fost atins doar tangențial de politicienii români, rămânân însă neclar deocamdată când ar putea fi reluată discuția pe tema Schengen, la nivel de Consiliu Justiție și Afaceri Interne.
Croația, în schimb, a fost primită în spațiul Schengen.
Liderii politici români din Parlamentul European discută în prezent despre posibilitatea reluării subiectului aderării României la Schengen în Consiliul European
Surse din Legislativul european au explicat însă pentru „Adevărul”, înainte de votul din Consiliul JAI, că unul dintre cele mai sumbre scenarii este preconizat chiar de existența votului negativ, fiind nevoie ulterior de reluarea procedurii de la zero, care ar putea dura 2-3 ani.