INTERVIU Când va intra România în spațiul Schengen și care sunt condițiile
0România va intra în zona de liberă circulație din Europa, în cursul anului viitor, dacă în acest demers autoritățile de la București vor decide decuplarea țării noastre de Bulgaria, a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, chestorul Marian Tutilescu, fostul șef al Departamentului Schengen din MAI.
Adevărul: În acest an, am ratat intrarea în spațiul Schengen pentru că Austria ne-a refuzat acest drept. Când vom mai avea a doua șansă și ce trebuie să facem pentru a avea succes?
Chestorul general de poliţie Marian Tutilescu: Decizia Austriei nu este logică, practic, nu are legătură cu ce facem noi pentru combaterea fenomenului migraționist. Între altele, cred eu, Viena a votat împotriva României pentru a „marca” în bătălia politică internă deoarece urmează niște alegeri acolo. Dar acolo lucrurile se vor schimba tocmai în urma alegerilor și probabil vom avea alți parteneri de discuții care nu vor mai folosi România ca pretext. Dar avem o altă problemă cu poziția Olandei, care nu vrea să accepte Bulgaria în spațiul Schengen și, cum Bucureștiul și Sofia sunt cuplate în demersul de a intra în zona de liberă circulație din Europa, atunci, indirect, nu suntem acceptați nici noi. Tocmai din acest motiv trebuie să luam decizia destul de dificilă de a cere autorităților de la Bruxelles decuplarea țării noastre de Bulgaria. Dacă acest demers se aprobă, vom trece imediat la securizarea frontierei noastre cu Bulgaria, care va deveni frontieră externă a spațiului Schengen, precum și cele cu Moldova, Ucraina și Serbia. Și acest lucru nu este tocmai greu de realizat, mai ales că știm ce proceduri trebuie puse în practică. Punctele de trecere a frontierei nu trebuie modificate pentru că sunt deja la standardele necesare, dar mai trebuie achiziționate și puse în funcțiune niște camere cu termoviziune pe linia de frontieră, demers care nici măcar nu este foarte costisitor. Dacă realizăm acești pași, iar lucrurile merg bine, am putea intra în spațiul Schengen în toamna anului viitor, cam prin septembrie sau octombrie.
Spuneați că decizia Austriei în legătură cu România nu este logică și că aceasta nu are legătură cu ce facem noi pentru combaterea fenomenului migraționist
Să vă explic. Sunt de acord că Austria poate avea probleme cu fenomenul migraționist, dar acestea nu au nicio legătură cu România. În Europa funcționează trei mari rute de trafic de migranți, iar una dintre ele are și Austria drept țară de destinație. Este vorba de cea pe care sunt traficați migranți plecați din Turcia și funcționează pe traseul Grecia, Macedonia, Serbia, de unde se pleacă pe două variante. Prima este prin Ungaria până în Austria, iar a doua merge prin Croația și Slovenia până în Austria. Rețineți, am spus Croația, țară care nu a fost refuzată de Austria la intrarea în spațiul Schengen cu toate că este pe traseul migranților. Repet, aceasta este ruta pe care sunt traficați migranții spre Austria și care nu are legătură cu România decât în cazuri excepționale. Mai sunt migranți care decid să ocolească prin România și, venind dinspre Serbia, ajung la noi și trec mai apoi în Ungaria cu destinația finală Austria. Vorbim de foarte puțini astfel de indivizi și majoritatea lor sunt prinși și trimiși înapoi în Serbia pe baza acordurilor pe care le avem cu autoritățile de la Belgrad. Oricum, conform cifrelor oficiale, cei care ocolesc prin România sunt sub 3% din numărul de migranți care au ca destinație finală Austria, o cifră total nesemnificativă. Drept urmare, decizia Austriei împotriva României nu are cum să aibă legătură cu modul în care combatem noi traficul de migranți, ci este mai degrabă un pretext pentru a pune în discuție politicile UE în domeniul combaterii fenomenului migraționist, care sigur că pot fi îmbunătățite. Totuși, este supărătoare dubla măsură a autorităților de la Viena atunci când au spus că nu mai vor nicio lărgire a spațiului Schengen, dar au acceptat Croația.
Ați făcut referire la politicile UE în domeniul fenomenului migraționist. Au existat voci care au cerut ridicarea unui gard la granița dintre Turcia și Bulgaria.
Nu comentez oportunitatea unui astfel de proiect, dar din punct de vedere al legislației comunitare este posibil. Există fonduri pentru frontierele externe, iar statele interesate pot depune proiecte și pot obține finanțare. Dacă se dorește acest lucru, se poate face.
Cine este chestorul Marian Tutilescu
Pe parcursul carierei, chestorul general de poliţie Marian Tutilescu a îndeplinit funcții precum cea de șef a două inspectorate județene de poliție (1991-2001), adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției (2001-2003), director general al Direcției Generale de Poliție a municipiului București (2003-2009) și secretar de stat – șef al Departamentului Schengen și Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Interne (2009-2014). În această ultimă poziție a coordonat întregul proces de îndeplinire a condițiilor tehnice privind aderarea la spațiul Schengen și, în urma evaluărilor efectuate de Comisia Europeană, prin Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne, s-a confirmat îndeplinirea tuturor acestor condiții. A coordonat de asemenea activitatea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul afacerilor europene, participând ca reprezentant al României la Consiliul Operațional pentru Securitate Internă al UE și conducând sau făcând parte din delegația României la Consiliul Justiție, Afaceri Interne al Consiliului Uniunii Europene.
Iohannis nu crede că decuplarea României de Bulgaria este o soluţie bună şi că o astfel de variantă ar „o soluţie de ultimă instanţă”
Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu crede că decuplarea României de Bulgaria în dosarul aderării la Schengen este o soluţie bună şi că o astfel de variantă ar fi "o soluţie de ultimă instanţă".
"Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluţii: fie Olanda îşi schimbă opţiunea şi spune da, da, şi România, şi Bulgaria, fie se votează separat şi rămâne da pentru România, nu pentru Bulgaria. Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat faţă de cealaltă variantă. Imaginaţi-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria, care nu este chiar o mare forţă europeană, este un bun partener vecin al nostru, rămâne singură în faţa valului migrator care nu a încetat. Nu cred că este o soluţie bună. Soluţia de decuplare ar fi o soluţie de ultimă instanţă, dar pe care eu şi echipa mea nu o căutăm. Noi căutăm varianta să intrăm împreună", a spus şeful statului, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Iohannis a arătat că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
"Procedurile, aici, la Bruxelles, procedurile europene sunt foarte complexe şi permit foarte multe abordări. Ceea ce a pregătit şi a prezentat ministrul de Interne a fost pregătit împreună cu echipa mea şi nu conţinea o decuplare, conţinea o decalare, adică România să intre prima şi Bulgaria ulterior, dar votul să fie comun, doar termenele de intrare efectivă şi condiţiile de verificare să fie oarecum adaptate la fiecare ţară", a afirmat şeful statului.