Înalta Curte acuză atacuri asupra sistemului judiciar: „Oameni politici și formatori de opinie subminează statul de drept”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuză o campanie coordonată de denigrare a sistemului judiciar, în care ar fi implicați oameni politici, grupuri de presiune și formatori de opinie.

Într-un comunicat publicat pe pagina sa oficială, vineri, 7 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) afirmă că o parte a clasei politice și a formatorilor de opinie duce o campanie de discreditare a justiției, cu scopul de a destabiliza ordinea de drept.

„Campania de denigrare a Instanţei supreme şi a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”, au transmis, vineri, reprezentanţii ÎCCJ.

Potrivit instituției, aceste acțiuni ar fi menite să provoace reacţii publice intense, prin „interpretări denaturate ale naturii juridice a faptelor și procedurilor”, care urmăresc „subminarea deliberată a încrederii publice în sistemul de justiție”.

ÎCCJ precizează că declanșatorul campaniei ar fi fost sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale instanței supreme în legătură cu pensiile magistraților.

„Faptul declanşator a fost sesizarea Curţii Constituţionale de către Secţiile Unite ale ICCJ referitor la pensiile magistraţilor, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populaţiei împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informaţii false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituţionalitate”, se arată în comunicatul instanței.

Judecătorii reclamă, de asemenes, și propagarea în spațiul public a unor informații false, precum presupusa eliberare din închisoare a unor condamnați prin decizii ale Înaltei Curți -şi aici dă exemplu cazul lui Darius Vâlcov - sau acuzații privind „înlocuiri nelegale” în completurile de judecată.

„Măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată”, precizează instituția.

Totodată, ICCJ semnalează „distorsionarea conținutului și naturii dispozițiilor” din hotărârile pronunțate în recursuri în interesul legii (RIL) și hotărâri prealabile (HP), subliniind că aceste decizii sunt luate „în interpretarea și aplicarea legii”, nu în analiza unor cazuri individuale.

Acuzaţii la adresa presei şi apel la combaterea dezinformării

În comunicat se mai menționează și „demersuri mediatice de influențare a instanțelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluționării unor cauze de interes public”, fapte care ar echivala cu tentative de manipulare a opiniei publice.

„Utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea «experţilor anonimi», pentru a acredita speculaţii ce urmăresc schimbarea situaţiei reale cu privire la procedurile judiciare şi cadrul normativ incident. Toate acestea au ca scop crearea unei emoţii publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie. Canalizarea deliberată a emoţiei publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituţionale”, au afirmat reprezentanţii ICCJ.

Înalta Curte atrage atenția că este o instituție fundamentală a statului român, iar hotărârile sale sunt acte oficiale ale statului, cerând ca libertatea de exprimare să fie exercitată cu respectarea rigorilor legale.

„În acest context, pentru informarea corectă solicităm ca, în exerciţiul libertăţii de exprimare, formatorii de opinie să respecte rigorile legislaţiei europene şi naţionale în privinţa combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane şi a familiilor acestora, fiind aplicabile şi prevederile art. 57 din Constituţia României”, se precizează în comunicatul instanței.

În final, Înalta Curte cere opiniei publice să manifeste discernământ și să verifice informațiile din surse oficiale, îndemnând în același timp autoritățile statului „să îşi îndeplinească atribuţiile şi rolul în prevenirea şi combaterea dezinformării şi atacurilor hibride la adresa puterii judecătoreşti”.