În România se construiesc nave de luptă, dar pentru export

La Șantierul Naval Galați a fost lansată la apă o corvetă, dar aceasta nu va ajunge la marinarii români, ci, împreună cu o altă navă soră care este și ea în lucru, va fi livrată Marinei Militare a Pakistanului

O nouă navă militară a fost lansată la apă la Șantierul Naval Galați, dar din păcate aceasta nu este destinată Forțelor Navale Române. E vorba de o corvetă de tip OPV (Offshore Patrol Vessel) 2600, construită în țara noastră pentru Marina Militară a Pakistanului.

În total, Pakistanul va primi două astfel de nave care au fost proiectate și sunt construite de Damen Romania. Nava lansată la apă în cursul zilei de marți a intrat în producție la finalul anului trecut. Cea de-a doua navă de acest tip urmează să fie lansată la apă în perioada următoare astfel încât ambele corvete să fie gata de livrare către beneficiar în cursul anului viitor.

OPV 2600 este cel mai mare model de nave de patrulare offshore de nouă generație (alte variante sunt OPV 1400, OPV 1800 și OPV 2400) concepute de Șantierele Navale Damen pentru misiuni de sprijin pentru Garda de Coastă, combaterea pirateriei și contrabandei și combaterea traficului de droguri și arme, printre altele. Cu toate astea, sub puntea de la pupa există spațiu pentru 5 module containerizate care pot fi montate în funcție de misiunea aleasă.

Performanțele

Nava de 2.600 de tone are o lungime de 100,2 metri, o rază de acțiune de 3.500 de mile marine și este mai mare decât OPV-urile din clasa Yarmook pe care le operează în prezent marina pakistaneză și care au fost construite tot de Damen Romania. Are 4 motoare diesel de 2.350 kW care pot livra navei o viteză maximă de 24 de noduri. OPV 2600 va fi echipată și cu un propulsor de prova pentru manevre apropiate.

Ca performanțe, nava poate opera misiuni pe o mare montată de gradul 6 și este capabilă să facă față chiar și unei mări de gradul 9 datorită sistemului său activ de stabilizare. OPV 2600 va fi înarmată cu tunul principal de 76 mm pe puntea de la prova navei și două tunuri de 20 mm ca arme secundare. De asemenea, nava operează bărci pneumatice rapide de intervenție și are un hangar de unde poate decola în misiuni un elicopter mediu.

Suita de senzori include un radar de supraveghere cu rază medie, dar și alte sisteme clasificate. Ca sisteme de navigație, corveta OPV 2600 dispune de (W)ECDIS, DGPS, busolă giroscopică, pilot automat, Echo sounder și Speed log.

Nave multirol de intervenție pentru IGSU

De precizat, la Șantierul Naval Galați s-au construit până în prezent peste 30 de nave militare pentru 13 forțe navale din întreaga lume, inclusiv Olanda și alte state NATO. Mai mult, tot aici se construiesc cele două moderne nave multirol de căutare, salvare şi de intervenţii la incendii pe mare care vor intra în dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), dar nu același lucru se poate spune și despre corvetele multirol ale Forțelor navale Române după ce Ministerul Apărării Naționale a anulat procedura de licitație.

Reamintim că, în luna august, Ministerul Apărării a anulat licitația pentru corvetele multifuncționale după ce câștigătorul procedurii, asocierea dintre firma franceză Naval Group și Şantierul Naval Constanţa, nu a semnat contractul, iar MApN nu a identificat fonduri suplimentare necesare pentru a bate palma cu firma aflată pe locul doi la licitație, Damen. Practic, MApN nu a găsit încă 50 de milioane de euro (Naval Group a cerut 1,2 miliarde de euro, iar Damen a propus 1,25 miliarde de euro) pentru a demara construcția celor patru nave de luptă, iar contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a avut unele semne de întrebare despre această decizie. „Nu înțeleg cum nu s-au identificat cele 50 de milioane de euro care ar fi acoperit suma totală cerută de Damen, când statul este asociat cu această companie la Șantierul Mangalia. Deci, statul are 51% din acest șantier, putea să negocieze fabricarea corvetelor la Mangalia și îi revenea mai mult de jumătate din profit. Pentru patru corvete de 1,25 miliarde de euro, profitul cred că depășea cele 50 de milioane investite suplimentar în momentul inițial, dar asta este, decizie politică, probabil“, a declarat contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea.