Eforturile UE privind securitatea nu sunt luate în serios în SUA: „Discutați de 1,5 miliarde ca și cum ar fi ceva special”

Propunerea Comisiei Europene de alocare a sumei de 1,5 miliarde de euro pentru întărirea industriei de armament din UE este privită cu neîncredere de la Washington, în contextul în care SUA trimitea lunar aproape patru miliarde de dolari în Ucraina, spune experta Iulia Joja.

Confruntate cu refuzul SUA de a ajuta în continuare Ucraina și cu declarațiile candidatului de la președinție Donald Trump cu privire la schimbări la nivelul NATO, țări europene și instituții ale UE au încercat să preia inițiativa.

Unul dintre cele mai importante demersuri este propunerea Comisiei Europene de a aloca din bugetul comunitar în curs (2020-2027) 1,5 miliarde de euro pentru finanțarea unor IMM-uri care produc arme și muniții. În plus, se dorește ca până în 2030, 40% dintre achizițiile de armament să fie din țări ale UE și din colaborări între aceste țări, în condițiile în care acum 78% din achiziții se fac din afara UE. De la începutul războiului din Ucraina, țările europene au cheltuit 100 de miliarde de euro pentru achiziții militare.

„60% dintre acestea au fost din SUA, lucru care nu mai este sustenabil”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.

Demersul Comisiei vine și pe fondul eșecului Uniunii de a trimite în Ucraina un milion de proiectile până în martie 2024, așa cum a promis în martie 2023.

Au stârnit dezbateri în Europa și declarația președintelui Franței, Emmanuel Macron, cu privire la prezența unor militari francezi în Ucraina, dar și discuțiile din Germania despre posibilitatea de a trimite rachete Taurus în Ucraina.

„Adevărul” a discutat cu Iulia Joja, expertă care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, despre cum văd americanii aceste demersuri care vin dinspre Europa.

„Voi discutați despre un buget de 1,5 miliarde ca și cum ar fi ceva special”

„Eu urmăresc foarte îndeaproape, pentru că e meseria mea, dar majoritatea americanilor, în condițiile în care este an electoral, urmând una dintre cele mai importante alegeri din ultimul secol, acordă foarte puțină atenție Europei. Lucrul acesta este valabil chiar și aici, la Washington”, spune Joja.

Potrivit acesteia, se confirmă, practic pivotul către Asia, reducerea atenției față de Europa sau izolaționismul american.

„Indiferent de câte știri vin din Europa, de la nemți, declarațiile lui Macron și intențiile Comisiei Europene ș.a.m.d. aici abia dacă ajung în atenția opiniei publice și cu siguranță nu ajung pe prima pagină a ziarelor”, spune cadrul didactic.

În ceea ce-i privește pe experții americani, în marea lor majoritate, aceștia susțin, conform Iuliei Joja, că europenii ar trebui să se mobilizeze mai mult: „Ce așteptați acum? Discutați despre o strategie care poate va fi aprobată, dar nu vreți să vă împrumutați pentru propria securitate? Voi discutați despre un buget de 1,5 miliarde ca și cum ar fi ceva special, în condițiile în care noi trimiteam Ucrainei aproape 4 miliarde de euro lunar (conform estimărilor făcute de americani-nr). Aici discutăm de un buget colectiv pentru propria securitate”.

SUA a trimis Ucrainei, între ianuarie 2022 și ianuarie 2023, ajutor militar în valoare de circa 46 de miliarde de dolari, adică circa 4 miliarde de dolari lunar.

În aceste condiții, experții citați de Joja fac referire la reacțiile Germaniei și Olandei, care au respins ideea Comisiei Europene de a aloca 1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană, motivând că este nociv ca țările europene să împrumute această sumă.

„Sincer, nu prea ne iau în serios americanii, nici pe Macron, nici pe nemți, nici pe cehi. Cred că dacă ajutorul va fi mai substanțial, dacă lucrurile se vor schimba, atunci ne vor lua în serios și vor spune: „Ok, ne bucurăm pentru voi. Bravo, trebuia să faceți lucrul ăsta de mult ”, concluzionează Joja.

Ce ar însemna decuplarea de industria de război a SUA

Dacă industria de apărare europeană s-ar decupla de la industria din SUA și ar cumpăra mai puține arme americane, ar fi în detrimentul bugetului american, spune experta. Totuși, în contextul actual, acest lucru nu este acum o prioritate pentru SUA.

„Aceasta e o problemă pe termen lung pentru ei, dar nu e o prioritate politică, în condițiile în care statele din NATO și cele din Europa, pe parcursul ultimilor doi ani, au inițiat contracte cu americanii care sunt probabil de zece, de douăzeci de ori mai mari decât ce au dat Statele Unite pentru Ucraina. Deci, industria de armament a SUA a făcut mulți bani pe urma țărilor europene”, explică Joja.

Deocamdată, însă lipsa de consens și de hotărâre în luarea unor decizii pentru întărirea securității europene face Europa să nu fie foarte credibilă în contextul acestor demersuri.

„Cred că trebuie să performăm ceva mai mult și să vorbim ceva mai puțin pentru a putea fi luați în serios aici, în SUA”, a conchis experta.

Ajutorul necesar: 100 de miliarde de euro

Iulia Joja a mai precizat că  într-un interviu pentru France 24, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din Franța, Jean-Noël Barrot, a fost întrebat despre faptul că experții militari susțin că programul de 1,5 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru întărirea industriei de război a Europei înseamnă foarte puțin, iar oficiali precum Thierry Breton, comisarul european pentru Piețele Interne, a susținut că de fapt ar trebui investite 100 de miliarde de euro.

Barrot a răspuns: „Există o propunere a premierului estonian care susține că la fel cum am făcut în timpul pandemiei de Covid, am putea împrumuta împreună, ca europeni, pentru a finanța acest efort militar pe care trebuie să-l facem acum. Deci în următoarele întâlniri, această propunere care prevede un ajutor de 100 de miliarde de euro, va fi discutat”.