Curtea Supremă: Amenda contravenţională se execută prin intermediul executorilor fiscali, nu al celor judecătorești
0Curtea Supremă a admis, luni, sesizarea Avocatului Poporului, în sensul că amenda contravenţională se execută prin intermediul executorilor fiscali şi nu prin cel al executorilor judecătoreşti.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 3 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările şi completările ulterioare, procentul de 30% din suma încasată cu titlu de amendă contravenţională reprezintă o creanţă bugetară care se execută prin intermediul executorilor fiscali potrivit dispoziţiilor art. 220 şi următoarele din Codul de procedură fiscală. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024”, potrivit site-ului instanţei supreme.
Avocatul Poporului a sesizat ÎCCJ cu un recurs în interesul legii, susţinând că jurisprudenţa la nivel naţional a relevat că instanţele de judecată nu au punct de vedere unitar în ceea ce priveşte executarea sumei încasată cu titlu de amendă contravenţională. (https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/08/sesizare-RIL-1782-1-2024.pdf)
De altfel, instanţa supremă statuase deja, prin Decizia nr. 66/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că executarea silită a titlurilor executorii–hotărâri judecătoreşti privind creanţe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se constituie venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, în calitate de organe de executare silită ale statului.
Noi reguli pentru executarea silită, propuse încă din primăvară
Un proiect privind mai buna colectare a creanțelor bugetare, inițiat spre finalul lunii februarie a.c., a propus implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale.
„Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal actual în domeniul colectării creanţelor bugetare, astfel încât să se asigure premisele creşterii gradului de încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat, se propune implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale. Astfel, pe lângă executorul fiscal, ar deveni competent şi executorul judecătoresc, profesionist specializat în executarea silită, reglementat prin Legea nr. 188/2000”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.
Potrivit acestuia, „autorităţile sau instituţiile publice care nu dispun de executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate pot solicita executorilor judecătoreşti, să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă”.
În acest scop, autoritatea sau instituţia publică se va adresa cu o cerere de executare Camerei Executorilor Judecătoreşti în circumscripţia căruia debitorului îşi are domiciliul sau sediul în vederea desemnării aleatorii în termen de 5 zile de la primirea cererii a unui executor judecătoresc care să deschidă procedura de executare.
Executorul desemnat va aplica onorariile minimale prevăzute de Ordinul Ministrului Justiţiei. în aceste situaţii, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.
Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă de executorul judecătoresc este titlu executoriu, dispoziţiile privind stabilirea onorariilor executorilor judecătoreşti fiind aplicabile în mod corespunzător. Prin excepţie, cheltuielile nu vor fi avansate de către creditor.
În cazul în care asupra debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se conexează. În acest caz competenţa aparţine executorului care deţine creanţa fiscală mai mare.
Dacă asupra aceloraşi bunuri ale debitorului au fost pornite executări pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, instanţa judecătorească competentă le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul care a început cel dintâi executarea.
„Procedura de desemnare aleatorie a executorului însărcinat de Preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti în circumscripţia căruia debitorului îşi are domiciliul va fi adoptată în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, prin Hotărâre a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti”, se mai arată în proiectul de Lege privind modificarea şi completarea legii privind Codul de procedură fiscală.