Noi reguli pentru executarea silită (proiect)

Un proiect privind mai buna colectare a creanțelor bugetare a fost depus marți la Senat, principala măsură fiind implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale.

Executarea silită ar putea fi făcută şi de executorii judecătoreşti, pe lângă executorii fiscali

„Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal actual în domeniul colectării creanţelor bugetare, astfel încât să se asigure premisele creşterii gradului de încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat, se propune implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale. Astfel, pe lângă executorul fiscal, ar deveni competent şi executorul judecătoresc, profesionist specializat în executarea silită, reglementat prin Legea nr. 188/2000”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit acestuia, „autorităţile sau instituţiile publice care nu dispun de executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate pot solicita executorilor judecătoreşti, să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă”.

În acest scop, autoritatea sau instituţia publică se va adresa cu o cerere de executare Camerei Executorilor Judecătoreşti în circumscripţia căruia debitorului îşi are domiciliul sau sediul în vederea desemnării aleatorii în termen de 5 zile de la primirea cererii a unui executor judecătoresc care să deschidă procedura de executare.

Executorul desemnat va aplica onorariile minimale prevăzute de Ordinul Ministrului Justiţiei. în aceste situaţii, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.

Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă de executorul judecătoresc este titlu executoriu, dispoziţiile privind stabilirea onorariilor executorilor judecătoreşti fiind aplicabile în mod corespunzător. Prin excepţie, cheltuielile nu vor fi avansate de către creditor.

În cazul în care asupra debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se conexează. În acest caz competenţa aparţine executorului care deţine creanţa fiscală mai mare. 

Dacă asupra aceloraşi bunuri ale debitorului au fost pornite executări pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, instanţa judecătorească competentă le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul care a început cel dintâi executarea. 

„Procedura de desemnare aleatorie a executorului însărcinat de Preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti în circumscripţia căruia debitorului îşi are domiciliul va fi adoptată în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, prin Hotărâre a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti”, se mai arată în proiectul de Lege privind modificarea şi completarea legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În prezent, doar ANAF are competenţa de a recurge la măsurile de executare silită necesare în vederea punerii în executare a creanţelor de natură bugetară destinate bugetului de stat, indiferent de natura acestora. Practic, ANAF este organul fiscal de drept comun în materie de executare silită a creanţelor bugetare.