Cum reacționează România și țările europene la presiunile de a securiza Strâmtoarea Ormuz: liderii care l-au refuzat deja pe Trump

Ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Ţoiu, a declarat luni dimineaţa că alianţa NATO are un scop defensiv şi că ţara noastră a permis deja Statelor Unite să folosească bazele militare pentru războiul din Iran.

UPDATE 14.15 Germania: „Nu e războiul NATO”

Guvernul Germaniei a respins solicitarea președintelui SUA, Donald Trump, ca aliații NATO să contribuie la securizarea Strâmtorii Hormuz, declarând că alianța nu are niciun rol în acest război.

„Acest război nu are nimic de-a face cu NATO. Nu este războiul NATO”, a declarat Stefan Kornelius, purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, jurnaliștilor la Berlin, luni. „NATO este o alianță defensivă, o alianță pentru apărarea propriului teritoriu”, a adăugat el.

UPDATE 13.25 - Nici Grecia nu va participa la operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz

Grecia nu va participa la niciun fel de operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pavlos Marinakis.

Grecia ar urma să participe doar la misiunea navală a UE „Aspides”, însărcinată cu protejarea navelor din Marea Roșie, a precizat Marinakis într-o conferință de presă, potrivit Reuters.

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către oficialii de la Teheran, ca represalii pentru loviturile aeriene ale SUA și Israelului, a provocat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării cu petrol și o creștere abruptă a prețurilor la nivel global.

În timp ce Japonia, Australia și Regatul Unit au transmis că nu au în plan să trimită nave pentru a securiza ruta maritimă care leagă Golful Persic de Golful Oman, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, își intensifică presiunile asupra aliaților pentru a oferi sprijin. Iar şefa diplomației române, Oana Țoiu, a subliniat în timpul declaraţiilor de astăzi că atenția trebuie să se concentreze asupra faptului că NATO este o alianță defensivă:

Am spus şi vom continua să spunem că NATO este, mai întâi de toate, o alianţă defensivă şi aceasta este cea mai importantă parte pe care trebuie să ne concentrăm.  În ceea ce priveşte oferirea de sprijin, aşa cum am mai spus, România a acceptat să permită Statelor Unite ca împreună să ne creştem capacităţile de apărare, inclusiv cele non-cinetice, pentru că, eu cred că este, de asemenea, la fel de important ca, odată ce avem acest parteneriat strategic în vigoare, iar România şi Statele Unite au un asemenea parteneriat de multă vreme, când vine vorba despre capabilităţi defensive, acestea sunt ceva ce putem folosi.

Franța refuză să trimită nave

Franța a refuzat să trimită o navă de război în Strâmtoarea Ormuz, în ciuda solicitării lui Donald Trump privind o prezență navală internațională în zonă. Ministerul francez de Externe a declarat că Parisul nu va desfășura forțe militare suplimentare în acest coridor maritim cheie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale.

Ministerul a declarat că grupul de luptă al portavionului francez va rămâne staționat în estul Mării Mediterane, subliniind că misiunea Franței în regiune este „defensivă și de protecție”. Oficialii au subliniat că poziția lor militară actuală are ca scop asigurarea stabilității regionale, mai degrabă decât escaladarea conflictului.

Într-un răspuns formulat în termeni duri, autoritățile franceze au criticat ceea ce au descris ca fiind retorica alarmistă din jurul situației. Parisul a îndemnat liderii politici să evite răspândirea panicii, pe măsură ce tensiunile continuă să crească în Orientul Mijlociu.

Anterior, Trump a solicitat mai multor țări să trimită nave de război în Strâmtoarea Ormuz, afirmând că această cale navigabilă va fi în curând „deschisă, sigură și liberă”. Strâmtoarea îngustă este una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume, ceea ce face ca orice concentrare militară în această zonă să constituie o preocupare la nivel global.

Marea Britanie vrea să trimită drone de deminare

Guvernul britanic ia în considerare trimiterea unor drone de dragare a minelor pentru a contribui la curățarea acestei căi navigabile, în încercarea de a permite reluarea fluxului exporturilor de petrol. Cu toate acestea, oficialii au declarat că trimiterea de nave, așa cum a solicitat președintele SUA în weekend, ar putea agrava situația, având în vedere natura volatilă a conflictului.

Keir Starmer va anunța luni, în cadrul unei conferințe de presă la Downing Street, alocarea a zeci de milioane de lire sterline pentru a sprijini cetățenii britanici afectați de creșterea prețurilor la energie, ocazie cu care va sublinia, de asemenea, importanța dezamorsării crizei.

„Vom continua să depunem eforturi pentru o soluționare rapidă a situației din Orientul Mijlociu. Pentru că nu există nicio îndoială că încetarea războiului este cea mai rapidă cale de a reduce costul vieții”, a afirmat prim-ministrul.

Duminică, într-un interviu acordat BBC, ministrul energiei, Ed Miliband, a declarat: „Este foarte important să redeschidem strâmtoarea Ormuz... Există diferite modalități prin care am putea contribui, inclusiv cu drone de detectare a minelor.”

El a adăugat: „Toate aceste aspecte sunt analizate în colaborare cu aliații noștri... Se iau în considerare toate opțiunile care pot contribui la redeschiderea strâmtorii.”

Trump cere NATO și China să se implice în redeschiderea strâmtorii Ormuz

„Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo", a declarat președintele american într-un interviu, reamintind că Europa și China depind puternic de petrolul din Golf, spre deosebire de Statele Unite.  

„Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a adăugat el.

„Cred că şi China ar trebui să ajute, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare", a estimat președintele american.

Trump a adăugat că şi-ar dori un răspuns din partea Beijingului înainte de summitul programat la sfârşitul lunii. „Ne-ar plăcea să știm acest lucru înainte de acel moment. Este (două săptămâni înseamnă) mult", în caz contrar "am putea amâna" vizita, a subliniat el, fără a preciza pentru cât timp.

Președintele american a declarat că a discutat cu „aproximativ șapte” țări despre „supravegherea” Strâmtorii Hormuz.

Reacția Chinei

Liu Pengyu, purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, a declarat că „toate părțile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă și neîngrădită” și că China va „consolida comunicarea cu părțile relevante” pentru dezescaladare.

Armata iraniană blochează efectiv această cale navigabilă crucială ca represalii pentru atacurile americane și israeliene, cu scopul de a afecta economia mondială și de a pune presiune pe Washington, pe măsură ce prețurile la energie cresc vertiginos.

Teheranul afirmă că strâmtoarea Hormuz, prin care trece în mod normal o cincime din exporturile globale de petrol, este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru postul american de televiziune CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de țări” care solicită o trecere în siguranță pentru navele lor, „iar acest lucru depinde de armata noastră să decidă”.