Cum putem scăpa de criza energiei: Râurile sunt salvarea României
0Prin derogare de la lege, nouă amenajări hidroenergetice și un parc fotovoltaic au fost declarate proiecte de securitate națională urmând să fie finalizate și date în funcțiune de urgență pe fondul crizei energetice provocate de războiul din Ucraina.
Aflate în diverse stadii de construcție, nouă amenajări hidroenergetice și un parc fotovoltaic vor fi finalizate în regim de urgență fiind considerate strategice pentru reziliența energetică a României de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Concret, conform unui proiect de Ordonanță de Urgentă lansat în dezbatere publică de Ministerul Energiei, pentru realizarea obiectivelor se vor putea acorda derogări de la legislație. „În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. (...) Astfel, Planul REPowerEU stabilește o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid dependența de importurile de energie din Rusia, dar și să mărească la 45% ponderea producției de energie regenerabilă, la finalul acestui deceniu”, se arată în nota de fundamentare a viitorului act normativ.
Astfel, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis și o hotărâre privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina, și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia, iar experții au și identificat rapid unele proiecte de investiții ale Hidroelectrica S.A. care au lucrările sistate.
Situații excepționale
Acestea sunt amenajările hidroenergetice de pe Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești, Olt pe sectorul Cornetu - Avrig, Siret - Pașcani, Siret pe sectorul Cosmești - Movileni, Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre - CHE Islaz și Cerna - Belareca. Apoi mai avem hidrocentralele Răstolnița, Surduc Siriu, Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a II-a și parcul solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj.
După ce Ordonanța de Urgență va fi aprobată, cele nouă hidrocentrale și proiectul parcului fotovoltaic vor putea fi finalizate de Hidroelectrica (cu o cofinanțare UE) pentru că obiectivele vor fi declarate proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă, fiind considerate situații excepționale și proiecte de securitate națională, în sensul prevederilor Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
În nota de fundamentare se mai arată că, după realizarea obiectivelor Hidroelectrica S.A., România nu va mai avea probleme cu energia. „Se adaugă, astfel, producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabilă, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independenței energetice în condițiile respectării și protejării mediului”, se arată în document.
Trebuie precizat că majoritatea acestor proiecte ale Hidroelectrica S.A. sunt blocate în diverse stadii de realizare, la unele lucrările fiind stopate cu puțin înainte de finalizare. Proiectele au fost oprite din motive de protecția mediului, în condițiile în care au fost demarate când legislația în domeniu era mult mai laxă, unele chiar pe vremea lui Ceaușescu. Ulterior, la ajustarea legislației, organizațiile ecologiste au contestat șantierele prin acțiuni în justiție, iar lucrările au fost blocate. Între altele, ecologiștii s-au plâns că aceste obiective ale Hidroelectrica S.A. vor avea efecte negative semnificative asupra unor specii de pește precum lostrița sau mreana vânătă, dar și asupra unor specii semi-acvatice.