Video Noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030 va ajunge în Parlament. Proiectele discutate în CSAT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit luni, 24 ianuarie, pentru a discuta principalele planuri de apărare ale României şi proiectele de securitate pe care ţara le propune Comisiei Europene, într-un context regional marcat de provocări și vulnerabilități strategice. 

UPDATE CSAT a analizat proiectul final al Strategiei de Apărare pentru 2025-2030

„Luni, 24 noiembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, Nicușor Dan. În cadrul şedinţei, au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și pentru creșterea rezilienței societății.

Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030. Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”, a informat Administrația Prezidențială.

Aministrația punctează că noua trategie „exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public”.

Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile României în 2026

„În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.

În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, a mai transmis Administrația.

Între necesitățile subliniate se remarcă revitalizarea industriei de apărare:

„De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE. Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială.

Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”.

De asemenea, „definirea, proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum și noile ținte de capabilități. Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății”.

Raport privind traficul și consumul de droguri

Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranței naționale, influențat de factori internaționali și locali.

Potrivit sursei citate, „raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române. Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri. Aceste evoluții confirmă angajamentul ferm al instituțiilor statului de a acționa coordonat, cu responsabilitate și determinare, pentru protejarea comunităților și pentru reducerea impactului acestui fenomen asupra societății, în special asupra tinerilor”.

De asemenea, „membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”. Țara noastră a participat cu o structură naţională de răspuns, formată din experţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale și ai instituţiilor din Sistemul Național de Apărare. Exerciţiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid. Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare și apărare a zonei euroatlantice și a Planurilor Regionale”.

Planul de investiții pentru programul SAFE

„În continuarea şedinţei, membrii CSAT au analizat și Planul de investiții în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi înaintată cererea României către Comisia Europeană în aplicarea Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.

Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațială a Comisiei Europene (DG Defis), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României”, a mai informat Administrația Prezidențială.

75% vor merge către achiziția de echipamente militare: „În valoare totală de 16,680,055,394 euro, aceste fonduri alocate României, vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă - Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”.

În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare, mai arată sursa citată.

Totodată, vor urma discuții privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relația cu marii producători din Europa, unde „un criteriu esențial este dezvoltarea industriei românești, prin realizarea unor investiții în capacități noi de producție, dar și prin cooptarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare și valorice europene. După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft, etc. Această platformă web va funcționa ca o platformă de identificare a furnizorilor români și de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare”.

Creșterea capacităților de producție din România, publice sau private, „este obligatorie pentru independența strategică a României și pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030”, notează Administrația, arătând că atât companiile din România, cât și noile investiții în capacități de producție în țara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE.

UPDATE 14.30 Ședința CSAT a început

Ședința CSAT a început la 14, după ce, la ora 11.30, preşedintele Nicuşor Dan avut programată participarea, în format videoconferinţă, la Reuniunea informală a liderilor UE privind Ucraina.

***

De asemenea, membrii CSAT vor analiza şi proiectele pe care România intenţionează să le înainteze Comisiei Europene în cadrul Programului SAFE.

În cadrul CSAT vor fi discutate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile anticipate pentru anul 2026, precum şi concluziile participării României la exerciţiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.

Într-o declaraţie recentă, preşedintele Nicușor Dan a a amintit că pe agenda reuniunii se află Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi propunerea de proiecte SAFE, precizând că o parte a temelor discutate are un caracter strict militar, având în vedere contextul actual de securitate.

Administraţia Prezidenţială a anunţat că şedinţa cuprinde: analiza Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2025-2030, evaluarea strategică a apărării şi un raport privind acţiunile derulate în primele şapte luni ale anului 2025 pentru combaterea traficului şi consumului de droguri, considerate riscuri la adresa siguranţei naţionale.

Strategia Naţională de Apărare, publicată miercuri de Palatul Cotroceni, evidenţiază că România, deşi încă îşi ajustează instituţiile la noile realităţi economice şi sociale, se află „în pragul maturităţii naţionale şi statale depline”, pregătită să îşi soluţioneze vulnerabilităţile şi să valorifice oportunităţile istorice şi naturale de care dispune.  

Preşedintele Nicuşor Dan a precizat, într-o conferinţă de presă, că documentul introduce conceptul de „independenţă solidară”, menit să asigure o poziţionare strategică mai puternică a României în regiune şi în cadrul alianţelor internaţionale. După avizarea în CSAT, Strategia de Apărare va fi prezentată săptămâna viitoare şi în Parlament.