Cine este directorul ESZ Prahova, căruia ministrul Mediului îi cere demisia: câștigă 60.000 euro/an. „Se hlizea în ședință”

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, acuză un sindicat că face scut în jurul directorului Exploatare Sistem Zonal Prahova, Bogdan Chițescu, după ce ea a cerut schimbarea din funcție a acestuia, în scandalul crizei apei.

Ministrul Mediului spune că a fost „amenințată” de Bogdan Chițescu să nu se „atingă” de el, potrivit Antena 3 CNN.

„M-a amenințat și ne amenința pe noi că dacă ne vom atinge de dumnealui va urca toate sindicatele peste Ministerului Mediului și văd că tocmai am cerut demisia domnului și mi se cere acum, în comunicat oficial, demisia de către sindicatul de buzunar al domnului Chițescu”, a spus Diana Buzoianu. 

Întrebată cine l-a plasat pe Chițescu la această companie de stat, aflată în subordinea Apelor Române, Diana Buzoianu a răspuns:

„Nu pot eu să răspund la așa ceva, dar CV-ului dumnealui cred că știe foarte mult. Pe mine ce m-a interesat cel mai mult a fost că în ședința oficială pe care am organizat-o puneam întrebări tehnice, dumnealui se hlizea, râdea, rânjea și apoi se dădea victimă că s-a pus presiune pe el, în condițiile în care toți primarii au spus. Lăsați Ministerul Mediului că n-a anunțat, deși și asta este o încălcare a legislației, dar nu a anunțat primarii. Dacă știau cu câteva luni înainte că există acest risc aveau soluția de a găsi rezerve”.

Potrivit sursei citate, directorul ESZ Prahova a fost numit în timpul mandatului fostului director general, Sorin Lucaci.

Cine este Bogdan Chițescu, bugetarul plătit cu 60.000 de euro pe an

 Bogdan Chițescu, care a fost numit în funcție în septembrie 2022, a câștigat, potrivit ultimei declarații de avere, 300.000 de lei pe an, în jur de 60.000 de euro, de la compania prahoveană aflată în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”, potrivit sursei citate.

Chițescu este licențiat la Bioterra, cu studii în securitate și a fost manager al Poliției Locale Sector 4. În ciuda sumei uriașe încasate anul trecut, ca indemnizație de director al unei companii de stat, Bogdan Chițescu, nu deține, potrivit declarației de avere, decât o Dacie. 

Bogdan Chițescu a ocupat, de-a lungul ultimilor 12 ani, mai multe funcții de conducere în administrația centrală și în multe companii cu capital de stat, printre care și Transelectrica.

În declarațiile de avere depuse în această perioadă de Chițescu, nu apar proprietăți, autoturisme sau bunuri ori depozite bancare cu valoare mai mare de 5.000 de euro.

Abia în declarația pentru 2025, acesta a declarat amintita Dacie.

A fost inspector la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (2006-2008), în Consiliile de Administrație al Electrica, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Autoritatea Rutieră Română, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale, director de cabinet la secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (2010-2012). Chițescu a mai ocupat funcțiile de manager la Transelectrica (2011-2012), manager de Dezvoltare la Institutul Geologic al României (2012), consilier al ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2012), director general adjunct la Teletrans SA (firmă furnizoare de servicii de telecomunicații și tehnologia informației pentru Transelectrica, în 2012-2013), director adjunct de departament Transelectrica (2013-2017), director general Poliția Locală Sector 4 București (2019), apoi director general adjunct în cadrul Direcției Generale Programe Europene Infrastructură Mare din Ministerul Fondurilor Europene.

„Stat în stat” la Apele Române

Ministrul Mediului spune că Administrația Națională „Apele Române” este „stat în stat” și că a trimis în mai multe rânduri Corpul de control acolo.

Diana Buzoianu consideră că ESZ Prahova este o sinecură. 

„E o struțo-cămilă care e a statului, da, e în subordinea Apele Române, creată în 2006, o anomalie legislativă cu totul, cap-coadă. E una dintre companiile statului care au fost create pentru a se mai da niște bani unor oameni”, a spus Diana Buzoianu.  

Chițescu poate fi demis doar de Consiliul de Administrație 

Amintim că Diana Buzoianu a cerut marți, 2 decembrie, demisia directorilor Administrației bazinale din Buzău și Exploatare Sistem Zonal Prahova în scandalul crizei apei, după problemele de la Barajul Paltinu.

Întrebată cine ar trebui să schimbe din funcţie şefii celor două instituţii, Diana Buzoianu a explicat că directorul ABA Buzău-Ialomiţa poate fi demis de către directorul general de la „Apele Române”, iar directorul Exploatare Sistem Zonal Prahova poate fi schimbat din funcţie de către Consiliul de Administraţie.

Criza de la Paltinu, consecința unor greșeli care au lăsat Prahova fără apă și România fără energie

Amintim că alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar în Prahova începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15.30, drept urmare, în industrii și companii care foloseau apă de la această sursă s-au impus restricții, reducerea debitului sau oprirea completă — în funcție de disponibilități.

Dacă pentru populație , după data de 28.11.2025, s-a luat hotărîrea să se asigure o distribuție alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuție temporară) până la normalizarea parametrilor apei, pentru industrie (inclusiv sistemele energetice), apa a fost oprită urmând să funcționeze până la momentul finalizării stocurilor interne a fiecărei societăți comerciale.

Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, Criza de la Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, transformând o intervenție previzibilă într-un colaps regional alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate energetică majoră

Autoritățile care asigură sistemul de apă (Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova etc.) au recunoscut că au gestionat situația defectuasă, pe lângă factorii naturali — și o lipsă de coordonare / profesionalism, în sensul că nu s-au luat în calculul riscului real și nu s-au planificat rezerve adecvate.