CCR: Legea Registrului Unic al Transparenței Intereselor este constituțională. Sesizările AUR și S.O.S. România au fost respinse

CCR a decis, miercuri, 5 noiembrie, că Legea care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), este constituțională și nu contravine principiilor separației puterilor în stat sau egalității în drepturi. Sesizările depuse de AUR și S.O.S. România au fost respinse cu unanimitate de voturi.

„Prin conţinutul său normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, ea nu contravine principiilor separaţiei puterilor în stat (art.1 alin.4) şi nici egalităţii în drepturi (art.16). De asemenea, ea nu încalcă cerinţele constituţionale privind calitatea legii (art.1 alin.5) şi nici caracterul oficial al limbii române (art.13) şi nu contravine dispoziţiilor din Constituţie privind rolul Parlamentului (art.61) şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor (art.69)”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă. 

Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați și senatori aparținând grupurilor AUR și S.O.S. România, constatând că „statutul juridic specific al deputaților și senatorilor nu justifică, per se, o diferență de tratament juridic în raport cu celelalte categorii de persoane cărora li se aplică regulile privind transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”.

În privința criticilor privind respectarea normelor de tehnică legislativă, CCR a menționat că „modificările operate prin legea criticată se reflectă în conținutul expunerii de motive”, iar „Consiliul Legislativ a comunicat avizul său favorabil, iar în forma legii au fost preluate unele observații cuprinse în aviz”.

Curtea a subliniat că dezbaterea liberă și schimbul de idei în Parlament nu au fost afectate și că regulamentul intern al Parlamentului nu poate constitui motiv de neconstituționalitate. 

CCR a mai arătat că platforma publică RUTI, prin care deputații și senatorii publică informații referitoare la întâlnirile cu persoanele terțe care își manifestă interesul pentru inițiative legislative, „reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigențele constituționale de claritate a legii și caracterul oficial al limbii române”.

„Stabilirea obligațiilor deputaților și senatorilor de a se înregistra în RUTI şi de a publica informații referitoare întâlnirile cu persoanele terțe în legătură cu o inițiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, nu alterează rolul fundamental al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, concretizat la nivelul legii criticate inclusiv prin instituirea obligației menținerii unui dialog deschis şi echitabil cu cetățenii, respectiv cu persoanele terțe, pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar”, a mai trasmis CCR.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.