Câți „turnători” a racolat Securitatea în perioada 1970-1979. Printre cei care „cântau” la „Secu” erau sute de elevi și peste 1.500 de studenți
0Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) continuă seria dezvăluirilor cu situația colaboratorilor fostei poliții politice în decada 1970-1979. Conform sursei citate, peste 121.000 de persoane au fost recrutate de Securitate în intervalul menționat mai sus.
„Pentru că am început o serie de postări în care prezentăm statistici ale Securității și am promis că revenim cu date privind situația colaboratorilor fostei poliții politice și după anii `60, suntem în masură să vă prezentăm câteva cifre privind persoanele recrutate în decada 1970-1979
Pentru supravegherea societăţii româneşti, Securitatea recurgea la o amplă reţea de agenţi secreţi. Conform situaţiilor predate de fosta poliţie politică, doar în perioada 1970-1979 au fost recrutate peste 121.000 de persoane. Precizăm că este vorba despre intrări noi, adică sunt colaboratori care erau adăugați la rețeaua informativă existentă”, se arată în postarea cu pricina.
Dintre aceștia, în jur de 99.000 erau bărbați, iar 21.000 aveau studii superioare. În plus, peste 800 erau elevi, iar 1700 erau studenți.
„Aproape 1500 erau medici, 1200 activau în mediul juridic, circa 2000 erau membri ai clerului (din toate cultele recunoscute de lege), 6300 lucrau în învăţământ.
Dintre diferitele direcții în care era organizată Securitatea, primele patru erau cele mai importante din perspectiva muncii informative. Planul lor de muncă în perioada 1970-1979 arăta, cu aproximaţie, astfel:
Direcţia I (informaţii interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 38.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 38.500).
Direcţia II (contrainformaţii în domeniul economic): peste 1600, cărora li se adăugau 17.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 18.600).
Direcţia III (contraspionaj): peste 3000, plus 11.000 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 14.000).
Direcţia IV (contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 12.200.
Comparând cifrele de mai sus, se observă că cel mai mare număr de informatori, în anii ’70, era la Direcţia I. Deşi întreaga Securitate făcea poliţie politică, Direcţia I era principalul compartiment implicat în această activitate”, a mai dezvăluit sursa citată.
Arhivele Securității indică faptul că 25% dintre românii care au părăsit țara între 1969 și 1989 au trecut granița fraudulos, în pofida unor riscuri uriașe. Cei pe care i-a părăsit norocul au fost împușcați de grăniceri, în vreme ce alții au ajuns în închisoare.