Bolojan, despre protestul magistraților: „Dacă activitatea e suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată”
0Premierul Ilie Bolojan a ținut să puncteze vineri, cu ocazia bilanțului a 100 de zile de activitate la Palatul Victoria, că magistrații nemulțumiți de reforma pensiilor speciale care și-au suspendat parțial activitatea, riscă să aibă și salariile suspendate parțial.
„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul. Dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial”, a declarat Ilie Bolojan.
El s-a referit la poziţia magistraţilor în raport cu cetăţenii.
„Nu cred ca este respect pentru cetăţeni românii, unii dintre ei depind de o sentinţă sau alta şi au nevoie de un serviciu public decent”, a precizat Ilie Bolojan.
Judecătorii mai multor instanțe din țară au decis să suspende, începând din 26 august, soluționarea cauzelor, cu excepția unor urgențe. Magistrații cer retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. În acest demers li se alătură și procurorii, care au anunțat că își suspendă activitatea, cu unele excepții care vizează măsuri preventive privative de libertate sau emiterea de ordine de protecție.
Protestele magistraţilor din România au fost declanşate ca reacţie la modificările propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind pensiile de serviciu ale acestora. Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare şi limitarea cuantumului pensiilor. Aceste măsuri sunt considerate de magistraţi ca fiind neconstituţionale.
Spre sfârșitul lunii august, Coaliția de guvernare anunța că pregătește modificări ale legii pensiilor magistraților. Perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților va fi de 15 ani, și nu 10 ani, așa cum fusese prevăzut inițial, potrivit unor surse din coaliție. În același timp, pensia de serviciu a magistraților nu va depăși 75% din venitul avut în ultima lună de activitate, față de 70% cât era stabilit inițial.
Inițial era vorba de aplicarea unei cote de 70% din salariul net aflat în plată, în loc de 80% din nsalariul brut aflat în plată. În urma aplicării acestei formule din pachetul 2 de măsuri, pensiile foștilor magistrați vor fi reduse, ajungând la aproape jumătate din cuantumul actual, potrivit calculelor „Adevărul”.
Calculele au fost efectuate ținând cont de ultimele date oficiale privind veniturile magistraților (de dinaintea reducerii sporului pentru condiții vătămătoare) care reflectă nivelul actual al pensiilor aflate în plată și reducerea viitoare a cuantumului, raportată la venitul net, nu la cel brut ca în prezent.
Spre exemplu, conform datelor oficiale analizate de „Adevărul” – publicate pe 31 martie 2025 - salariul brut al unui judecător obișnuit de la un tribunal este cuprins între 19.000 și 23.600 lei, la care se adaugă și multe alte sporuri, precum spor pentru condiții grele de muncă, periculoase sau vătămătoare – 1500 lei; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității – 5.580 lei.
Ca atare, salariul brut lunar al unui judecător obișnuit de Tribunal este de 30.881 lei, respectiv un net de aproape 18.000 lei lunar.
În prezent, un astfel de judecător se poate pensiona la 48 de ani și poate încasa 80% din salariul brut aflat în plată, adică mai mult decât cei care muncesc și plătesc contribuții la pensii și sănătate, plus impozitul pe venit. Adică o pensie de 24.700 lei, față de cei aproape 18.000 de lei salariu pe care i-ar încasa dacă ar munci.
Intenția inițială a Guvernului de a reduce cuantumul pensiei la 70% din salariul net, în loc de 80% din venitul brut a stârnit nemulțumirea judecătorilor dat fiind că pensia ar fi de numai 12.600 lei, aproape jumătate față de pensia de 24.700 de lei care poate fi încasată acum.