Video Autostrăzile din România, pe „teren mișcător”. Cele mai sensibile tronsoane la alunecări de teren

Alunecările de teren și solul instabil s-au numărat, în ultimii ani, printre cele mai dificile provocări întâmpinate de constructori pe șantierele de autostradă din România. În unele cazuri, problemele au persistat și după finalizarea lucrărilor și continuă să fie reclamate.

Aproape 1.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în România în ultimii 15 ani, rețeaua rutieră de mare viteză crescând de la 330 de kilometri în 2010 la peste 1.300 de kilometri în prezent.

Unele segmente rutiere au necesitat lucrări complexe, din cauza instabilității terenului, a erorilor de proiectare și execuție sau a altor probleme tehnice întâmpinate de constructori. Aceste dificultăți au dus la întârzieri și la creșterea semnificativă a costurilor.

Pe alte tronsoane, problemele au apărut după deschiderea circulației, iar remedierea lor a impus intervenții ample.

Telenovela viaductului Aciliu

Șoferii care circulă în aceste zile pe Autostrada A1 Sebeș - Sibiu (video) au parte de restricții în apropierea viaductului Aciliu, unde se lucrează la refacerea carosabilului. Segmentul de autostradă din jurul său a fost în ultimii ani afectat de degradări, însă problemele au început încă din faza construcției.

Viaductul Aciliu, cuprins pe tronsonul Cunța - Săliște al autostrăzii A1, a rămas cel mai lung din România la peste un deceniu de la construcția sa. Are 1.100 de metri și 14 deschideri de 78 de metri fiecare, iar pilonii săi de susținere sunt implantați în sol până la adâncimea de 40 de metri. În vecinătatea sa, un versant traversat de autostradă a fost de-a lungul timpului afectat de alunecări de teren, iar în prezent și aici sunt impuse restricții de viteză.

Tronsonul pe care se află viaductul, în lungime de 22 de kilometri, a intrat în șantier în anul 2011, după ce statul român a atribuit contractul de construcție, estimat la peste 180 de milioane de euro, companiei Salini–Impregilo (Italia), valoarea totală fiind de 182,9 milioane de euro.

Segmentul de autostradă care lega județele Alba și Sibiu urma să fie finalizat în 2013, însă la scurt timp după începerea lucrărilor, alunecările de teren din zona Aciliu au schimbat planurile constructorilor italieni. Aceștia au cerut modificarea proiectului, prin construirea unui tunel în dealul de la Aciliu, unde acum a fost săpat un debleu de aproape 50 de metri, și prin prelungirea viaductului înspre Sebeș cu aproape un kilometru.

Inaugurat pentru a doua oară

Tronsonul rutier a fost inaugurat la 14 noiembrie 2014, cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, însă alunecările de teren au continuat să îl afecteze. La câteva zile de la inaugurare, constructorii au revenit pentru a repara fisurile și denivelările din asfalt.

Acestea s-au lărgit considerabil, astfel că, la mai puțin de un an de la inaugurare, în septembrie 2015, Compania de Autostrăzi (fosta CNADNR) a decis demolarea completă a unui segment de peste 200 de metri din autostradă, pentru a fi refăcut. Constructorul a fost acuzat de executarea unor lucrări de proastă calitate, iar în ianuarie 2016 contractul a fost reziliat.

Compania de Autostrăzi a finalizat lucrările în zona afectată de alunecări de teren și în care au fost constatate defecte de construcție, crăpături și infiltrații, iar un an mai târziu, în octombrie 2016, lotul a fost redeschis.

În anii următori, frecvent au fost semnalate fisuri și denivelări pe tronsonul cu teren instabil traversat de autostrada A1 și degradări la viaductul Aciliu. Au fost impuse restricții de circulație, dar problemele nu au mai dus la închiderea completă a autostrăzii.

Alunecările au continuat

În 2024, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit un contract care vizează avizarea unor noi intervenții la viaduct. În caietul de sarcini, CNAIR arăta că viaductul se afla într-o stare avansată de degradare, cu o evoluție negativă la toate palierele constructive ale proiectului, potrivit unei expertize tehnice.

„Viteza de degradare a rămas constantă în ultimii trei ani; soluțiile tehnice de remediere propuse prin expertiza tehnică efectuată în martie 2022 fie nu au fost cele adecvate, fie nu au fost aplicate corespunzător; s-a constatat dublarea numărului de fisuri, cât și extinderea celor vechi. În plus, au fost semnalate o serie de noi degradări la Viaductul Aciliu, în urma inspecției vizuale realizate ca urmare a celor două cutremure resimțite în zona Sibiului în perioada 13–14 februarie 2023, și anume: fisuri apărute la pilele 3 și 5, acestea fiind în dreptul rosturilor de lucru; pe pilele cu reazem împotriva seismului a fost observată o mișcare a cilindrului amortizor (urme de ulei hidraulic pe tija amortizorului)”, arătau expertizele tehnice din 2023, citate în caietul de sarcini.

Viaducte noi proiectate din cauza alunecărilor de teren

Un segment al Autostrăzii A3 Transilvania Cluj-Napoca – Oradea (video) se confruntă cu probleme asemănătoare, care au impus refacerea proiectului și au provocat întârzieri.

În apropiere de Cluj-Napoca, trei sectoare ale viitoarei autostrăzi (Nădășelu – Mihăiești, de 17 kilometri, Mihăiești – Zimbor, de 13 kilometri, și Zimbor – Poarta Sălajului, de 12 kilometri) sunt aproape finalizate.

Ele însumează peste 40 de kilometri, însă nu pot fi folosite până la finalizarea a două viaducte, cu o lungime totală de 3,2 kilometri, și a nodului rutier de la Românași. Cele două viaducte, de la Topa Mică și Nădășelu, sunt proiectate pe un traseu deviat față de cel inițial, după ce, în 2020, la scurt timp după începerea lucrărilor la autostradă, au apărut probleme de instabilitate a solului argilos.

„Pe parcursul lucrărilor au avut loc importante fenomene de instabilitate prin alunecarea terenului, cu deplasarea masivului de pământ și evoluții accelerate. Fenomenele de instabilitate, având un caracter evolutiv, au fost localizate pe tronsoanele cuprinse între km 10+800 – km 11+300 și km 22+800 – km 23+600. Din cauza acestei situații a fost elaborat un nou proiect tehnic”, informa Ministerul Transporturilor.

În vara anului 2024 a fost semnat un nou contract, în valoare de aproape un miliard de lei, pentru proiectarea și realizarea celor două viaducte, iar lucrările au început în acest an. Unul dintre viaducte este construit la Nădășelu și va avea 1,2 kilometri, în timp ce, la Topa Mică, viaductul va avea aproape doi kilometri, traseul autostrăzii fiind deviat pe versantul opus celui proiectat inițial.

Tronsonul cu tuneluri, zona sensibilă a Autostrăzii Lugoj - Deva

Pe Autostrada A1 Lugoj – Deva (video), cu o lungime totală de aproximativ 100 de kilometri, a rămas nefinalizat un tronson de peste nouă kilometri, între localitățile Holdea și Margina. Proiectul, aflat în prezent în șantier, are termen de finalizare în decembrie 2026 și cuprinde un segment extrem de dificil, de aproape cinci kilometri, care traversează o zonă cu porțiuni de teren instabil.

Aici au fost proiectate două tuneluri, cu o lungime totală de peste doi kilometri, menite să evite debleele adânci, riscurile de instabilitate și impactul negativ asupra mediului, conform acordului de mediu. Între cele două tuneluri va fi construit un viaduct de 121 de metri, care va traversa o vale și un drum forestier, iar până la intrarea în tunelul mic, dinspre Margina, constructorii ridică un pasaj cu o lungime de 1.085 de metri.

Crearea unui coridor de trecere pentru animalele sălbatice între Munții Apuseni și Poiana Ruscă, precum și reducerea impactului de mediu al viitoarei autostrăzi, au fost principalele motive pentru construirea tunelurilor și pasajelor de pe sectorul Holdea – Margina. Totuși, instabilitatea solului a fost și ea consemnată în proiectele care vizau lucrările din zona deluroasă a nodului rutier Holdea, situat la limita județelor Hunedoara și Timiș.

„S-a confirmat existența problemelor de alunecare de teren și a fost necesară o retrasare a traseului între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos, iar mutarea mai la sud a variantei de traseu 3C a reprezentat o soluție mai prudentă. Din observarea caracteristicilor geomorfologice din teren, se pare că se produc alunecări de teren relativ adânci în zonele în care înclinarea structurală a straturilor geologice coincide cu înclinarea pantei. Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă – praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale”, se arăta în proiectul tehnic al Autostrăzii Lugoj – Deva.

Autorii documentului precizau că, în zonele unde traseele propuse urmau să traverseze porțiunile deluroase de lângă Holdea, Coșești și Ohaba, exista posibilitatea ca alunecările de teren să continue, motiv pentru care traseul a fost modificat, îndepărtându-se de aceste dealuri.

Eroziunile extinse afectează, în principal, versanții nordici ai dealurilor, cei sudici părând relativ stabili și afectați doar de alunecări minore, superficiale, deși litologia ambelor părți ale văii este foarte asemănătoare, mai arătau proiectanții.

Pe aceeași autostradă au fost înregistrate alunecări de teren și în zona Dealului Liliecilor (video), precum și în apropierea localității Holdea, în timpul lucrărilor la alte secțiuni ale A1.