„Ar compromite angajamentul NATO” - Avertisment dur după discuțiile de a tăia norma de hrană a militarilor

În ultimele zile au apărut discuții la nivel guvernamental despre posibila eliminare sau reducere a normei de hrană pentru militari, dar și pentru ceilalți bugetari care beneficiază de acest drept. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu susține că măsura ar afecta angajamentele NATO ale țării. Între timp, premierul a anunțat însă că nu va tăia norma de hrană a militarilor.

Ministerul Finanțelor a propus tăierea normei de hrană pentru bugetari, inclusiv militari și polițiști, ca măsură de reducere a cheltuielilor. Informația a fost făcută public de liderul UDMR, Kelemen Hunor. „Din toți cei care au această normă, cam o treime și un pic înseamnă doar Armata și Internele. În jur de 800 de milioane”, a transmis liderul UDMR, marți, la Parlament. Acesta susține că impactul ar fi de 2,4 - 2,5 miliarde de lei, potrivit calculelor de la Ministerul Finanțelor.

„Asta e propunerea și a rămas să discutăm”, a mai spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că măsura ar urma să se aplice pentru toată lumea

În prezent, norma de hrană pentru majoritatea personalului este de 34 de lei/zi.

Pe de altă parte, ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a opus ferm: „Nu semnez eliminarea normei de hrană pentru militari.” Beneficiul există „de la Cuza încoace” și asigură aportul caloric necesar militarilor. Reducerile bugetare nu trebuie făcute prin diminuarea veniturilor militarilor, a susținut acesta. De asemenea, el a subliniat că norma este plafonată din 2017, deci valoarea ei nu a ținut pasul cu inflația.

Decizia finală depinde de negocierile politice și de presiunea pentru reducerea deficitului.

Norma de hrană este o alocație zilnică pentru alimentație sau hrana la popotă. Aproximativ 70% din militari beneficiază de ea direct.

„Există o manipulare deliberată a opiniei publice, îndreptată împotriva militarilor din Armata României”

Analistul Hari Bucur-Marcu critică dur inițiativa. „Chestia asta cu tăiatul normei de hrană la militarii din Armata României (și alte categorii de personal în uniformă au norme de hrană, dar eu vorbesc aici doar despre militarii din Armata României) este din tema Să moară și capra vecinului”, spune analistul pe o rețea de socializare.

„Sunt mulți cei care deja își freacă mâinile de satisfacție că bine le face militarilor, că dacă noi, profesorii, de pildă (unul care își freca de zor mânuțele la televizor era profesor de economie chiar) nu avem normă de hrană, de ce să aibă militarii, că doar nu e război!”, detaliază el.

Satisfacția lor, strigată în public, este, spune Bucur-Marcu, cea mai penibilă dovadă că există o manipulare deliberată a opiniei publice, îndreptată împotriva militarilor din Armata României. „Manipulare pe care promotorii și activiștii angajați, precum și idioții utili ce îi îngână o desfășoară sub pretextul echității sociale, prezentând militarii ca pe o categorie de privilegiați, cu venituri mari pentru muncă puțină, cu sporuri nemeritate și cu pensii nesimțite, luate la vârste fragede.”

„Un general din Armata României este plătit cu solda și sporurile la un loc cam cu cât este plătit un sergent șef cu vechime de 8 ani, din armata americană”

Realitatea este că militarii Armatei României numai privilegiați nu sunt. Din contră, arată analistul.

„Un general din Armata României este plătit cu solda și sporurile la un loc cam cu cât este plătit un sergent șef cu vechime de 8 ani, din armata americană, în condițiile în care un sergent cu vechime de opt ani din armata română trebuie să dea șpagă celor care fac selecția, ca să prindă cel puțin o jumătate de an în misiune externă, o dată la doi-trei ani, dacă vrea să își întemeieze o familie și să aibă bani să își crească copilul rezultat din căsătorie. Sau să lucreze încă o normă la negru (la negru, pentru că legea nu îi permite să aibă și vreun alt angajator decât statul România)”, susține el.

Cât despre norma de hrană (care nu este un spor, ci o cheltuială de personal a Armatei, făcută cu fiecare militar activ, căruia i se asigură astfel condiții de a avea energia calorică necesară îndeplinirii serviciului militar) lucrurile sunt simple, spune analistul: „Această normă se regăsește în bugetul Ministerului Apărării Naționale, la capitolul cheltuieli operative, iar dispariția ei, pe bază de ordin, nu înseamnă diminuarea acelor cheltuieli, ca să se facă economii de vreun anume fel. Din contră. Conform angajamentului luat de România la Summitul NATO de anul trecut, cheltuielile de operare ale Armatei României vor trebui să se dubleze practic, în următorii ani.”

Concluzia lui Hari Bucur-Marcu este ca Guvernul Bolojan să caute ale locuri de unde să mai taie: „De la Armată nu ar prea avea de unde tăia, decât dacă compromite angajamentul de aliat în NATO al României. Doar că nu le poate explica nimeni chestia asta de bun simț celor care sunt puși pe demoralizarea armatei, pe tema parazitismului militarilor, care nu ar fi buni de nimic, decât să ia banul de la gura profesorilor.”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu taie norma de hrană a militarilor.

„Nu mai este nevoie de armonizare pe ceea ce s-a convenit. Ieri (luni-n.r.) a fost o discuție destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma în administrație au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în așa fel încât să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Dar închizându-se toate aceste discuții, inclusiv discuțiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acționa asupra normei de hrană, deci a fost doar o discuție de analiză”.