50% dintre ucrainenii refugiați în România vor să se angajeze sau să-si deschidă o afacere în țara noastră

Părinții copiilor ucraineni care s-au refugiat în România declară că principalele lor nevoi sunt legate de ajutor financiar (23%), sprijin pentru accesarea serviciilor medicale (19%), cursuri de limba română (16%), servicii de afterschool pentru copii (13%) și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (12%), arată rezultatele anchetei realizate de Salvați Copiii România.

Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei și a utilităților, 54% sunt legate de vizite la doctor și achiziția de medicamente, 43% de îmbrăcăminte și încălțăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare.

Cei mai mulți dintre părinții ucraineni, ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale Salvați Copiii România, menționează ca prioritate absolută ținerea în siguranță a copiilor lor, urmată de accesul la servicii medicale, care de multe ori este dificil și contra cost, și la educație, menționând aici și nevoia de transport gratuit pentru copii. Majoritatea menționează că nu reușesc să satisfacă toate nevoile de bază, dar încearcă să asigure copiilor cele necesare, făcând economii: "Economisim în toate, dar suntem recunoscători că trăim în siguranță."

La întrebarea dacă au fost expuși unei situații de bullying sau agresiune, cele mai multe răspunsuri fac referire la atitudinea proprietarilor de locuințe, care s-a schimbat odată cu lipsa sprijinului financiar acordat de stat.

Analiza de nevoi a refugiaților ucraineni a fost derulată pe parcursul lunii februarie, printr-o analiză cantitativă (chestionar), căreia i-a fost adăugată o parte calitativă, reprezentată prin 22 de focus grupuri ce cuprind trei categorii de vârstă (copii, adolescenți și adulți).

Date din anchetă:

- 93% dintre respondenți locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziție de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plati chirie.

- Doar 10% dintre respondenți își pot acoperi toate nevoile de bază, 26% majoritatea nevoilor, 60% parțial/unele nevoi, 4% nicio nevoie.

Educație: Jumătate - 49,44% dintre copii sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță, 19% sunt înscriși în ambele sisteme (ucrainean la distanță și românesc), 12% urmează cursuri în școli și grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, 8% nu sunt înscriși în nicio formă de învățământ.

Pentru copiii care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ românesc, principala barieră menționată a fost bariera lingvistică (71%).

Nevoi pe plan educațional: 34% dintre copii au nevoie de sprijin pentru învățarea limbii române, 28% necesită echipamente IT, 15% rechizite, 10% programe afterschool.

Accesul la servicii medicale:

• Servicii medicale pentru copii: 37% au răspuns că serviciile medicale sunt accesibile, 45% au răspuns că sunt dificil de accesat, 6% au răspuns ca nu au deloc acces, 10% au menționat că nu au nevoie de aceste servicii, 2% preferând să nu raspundă;

• Servicii medicale pentru adulți: 30% au răspuns că serviciile sunt accesibile, 54% au răspuns ca sunt dificil de accesat, 7% au răspuns că nu au deloc acces, pe când 9% au menționat că nu au nevoie de servicii medicale.

Gradul de angajare a părinților

Un procent de 62% dintre refugiații intervievați nu erau angajați la momentul aplicării chestionarului, 17% erau angajați cu contract în România, 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României, 7% sunt angajați fără contract de muncă, iar 3% sunt pensionați.

Principalele motive pentru care nu lucrează: Lipsa abilităților de comunicare în limba romană este cauza pe care o declară cei mai mulți refugiați din Ucraina, ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (adult sau copil) (54%), mai arată Salvați Copiii.

Pe de altă parte, World Vision România dintre ucrainenii care rămân pe teritoriul României, 39% spun că doresc să se angajeze în România, în timp ce 11% ar vrea să-și deschidă o afacere în țară. Alți 48% spun că vor să se întoarcă în Ucraina după terminarea conflictului, potrivit unei analize realizată de FONPC.

Fundația World Vision România, în colaborare cu Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov și cu sprijinul financiar al UNHCR România, lansează proiectul „Protecția și incluziunea socio-economică a refugiaților și solicitanților de azil în România”.

“Proiectul se desfășoară până în decembrie 2024 și își propune să faciliteze incluziunea socială și economică pentru 1200 de tineri și adulți, refugiați ucrainieni, solicitanți de azil și români persoane vulnerabile din Bucuresti si cinci județe (Brașov, Cluj, Constanța, Iași și Suceava), pe piața muncii din România. Dintre aceștia, 80% sunt refugiați ucraineni sau solicitanți de azil, iar 20% sunt români”, arată World Vision România.