Soluțiile unui antrenor de olimpici pentru a opri dezastrul din educație. „De fapt nota 9 este 7”

Un profesor care pregătește elevi capabili de performanță spune că se poate face învățământ de calitate în România, în școlile de masă, și propune două intervenții majore.

Profesorul de matematică Aurel Chiriță predă la un liceu de top din Slatina, Colegiul Național „Ion Minulescu”, iar de ani buni antrenează, alături de alți colegi, copiii capabili de performanță, în cadrul Centrului Județean de Excelență Olt.

În ambele instituții de învățământ vin elevi bine și foarte bine pregătiți, care pleacă după liceu la cele mai performante facultăți din țară și de peste hotare. Vorbim, însă, de vârfuri, spune profesorul, care atrage atenția că învățământul românesc s-a polarizat.

Sunt pe de o parte copiii pe care părinții îi susțin din primii ani de școală, iar pe de alta, copiii aproape fără șansă, din școli mici, din medii în care educația nu este nici pe departe prioritară. Peste toate, absolvenții de facultate cu rezultate foarte bune care odinioară alegeau să vină să predea în învățământ astăzi au devenit excepții.

Cele mai sclipitoare minți aleg în bună parte străinătatea, iar fenomenul ar trebui să ne îngrijoreze, avertizează profesorul. Există însă soluții pentru a întoarce învățământul românesc de pe drumul degradării continue, iar prof. Aurel Chiriță vorbește de două intervenții pe care le consideră prioritare.

„Sunt obligați să meargă din clasa a II-a și a III-a la meditații”

O primă măsură, spune profesorul, ar fi ca elevii din școlile mici din mediul rural să fie aduși într-o singură școală, chiar dacă asta ar însemna să comasezi unități școlare din mai multe comune.

Aici copilul să aibă posibilitatea să mănânce la prânz, iar după-amiază să-și pregătească lecțiile tot cu profesori, astfel încât la plecare să aibă noțiunile fixate și să nu mai fie nevoie de intervenția părinților (s-a observat că în mediul rural părinții rar sunt preocupați sau pot să-și ajute copiii la teme).

„O singură școală, la centru, unde copilul să vină de dimineață, cu microbuzul primăriei. Toți aduși acolo, de la 8,00 până la 12,00-13,00 faci ore cu ei, după, faci temele cu ei în continuare. Nu dai afară niciun profesor, doar că-i împarți pe zone, unii dimineața, unii după-amiază. Când pleacă copilul acasă, la 5,00 după-amiaza, să plece cu totul clar. Asta în primul rând. În al doilea rând, programele școlare trebuie revizuite și simplificate, pentru că până la 70-80% nu mai înțeleg, sunt obligați să meargă din clasa a II-a și a III-a la meditații. Aceasta nu este „România educată”, este un dezastru. Dacă veniți la școală să vedeți ce ochelari au copilașii ăștia din clasele mici, vă speriați. Este o Românie turmentată, îi zic eu.  Să simplifici programele, să le faci atractive, astfel încât pentru copil să fie o plăcere să vină la școală, să-i placă să învețe”, spune profesorul.

Pe de altă parte, pentru copiii care pot face performanță, și cu care de fiecare dată ne mândrim, deși adesea în spatele succesului lor nu stă doar efortul școlii, ar trebui gândit un alt sistem pentru a fi susținuți.

„Avem copiii foarte buni, 1-2%. Vino după-amiază cu profesorii tăi și fă performanță. Nu te apuca să urci nivelul la toți, pentru că asta n-o să se-ntâmple niciodată. N-o să găsești într-o clasă mai mult de cinci elevi de excepție la Matematică. Și atunci trebuie să faci programele să fie atractive, să le dai jos, și cine poate să urce natural, să urce, cine nu, nu. Faci școala pe trepte, 1,2, 3, și se sortează singuri”, este de părere prof. Aurel Chiriță.

O provocare a devenit și să-i convingi pe părinți că nu este necesar ca toți absolvenții de gimnaziu să se îndrepte către liceele teoretice.

„Toată lumea fuge acum de tehnologic. Eu cunosc profesor la tehnologic care muncește de rupe pământul, să crească nivelul. Și a reușit să-i salte. Îi faci și pe acei copii să termine liceul, faci liceul la seral, îi urci și pe ei. Nu-l scoți muncitor, îl scoți tehnician, dar care să aibă habar de ce urmează. Pentru că vor fi meseriași. Și eu știu că nu pot să ajung inginer, dar pot să ajung și eu tehnician sau subinginer, urc până unde pot. La noi, acum, lumea s-a polarizat. Nu mai fac meserii, nu mai fac nimic. Liceele noastre sunt teoretice și în rest e dezastru, aici e problema. Trebuie să dai șanse tuturor, cum e în Germania, se numește rută ocolitoare. Ai șansa a doua a vieții, te duci la practică sau al muncă și după masă ești chemat la școală și faci și școală. Cine arată că poate și școală, reușește, ajunge tot în același loc. Gândiți-vă că asta era în anii '70 la noi”, a adăugat profesorul.

Notele de 10 acordate ușor, o capcană

Profesorul Aurel Chiriță explică și cum s-a ajuns în punctul în care ne confruntăm cu o adevărate inflație de note și medii de 10 și ne punem problema cum îi departajăm la admitere, când, în fapt, nivelul cunoștințelor este cu totul altul.

„A existat presiunea acelei legi care spunea că media contează la admitere, de acolo a plecat totul. (...) Ne păcălim în două feluri: unu - prin modul în care facem subiectele. Subiectele trebuie să fie așezate pe trei niveluri: ușor, mediu și dificil. Dacă nu le așezi așa, nu poți să faci ierarhia corectă. Cum ne păcălim? Facem subiectele ușoare până la 5, 6, 7 și dacă vă uitați pe baremele de corectare, ca să iei nota 7 nu e mare filozofie. Asta facem noi, aici greșim. Ne furăm uneori căciula singuri. De ce? Păi, trebuie să raportăm peste 70% promovați. Eu nu înțeleg de ce noi trebuie să fim judecați pe procente în învățământ și nu după calitatea copiilor pe care îi dau societății”, continuă profesorul analiza.

A doua păcăleală, mai spune prof. Chiriță, este obiectivul de a avea din ce în ce mai mulți absolvenți de facultate, fără să mai conteze nimic altceva. Acest obiectiv aproape că duce în derizoriu eforturile tinerilor cu adevărat capabili, care în număr din ce în ce mai mare aleg să studieze în afara țării și rar se mai întorc.

„Am două provocări: să-i fac să le placă ora și doi - să-i scot din cap că cel mai important pentru el și pentru părinții de acasă este nota. Să devină cunoștințele importante, câte cunoștințe am. Să am nivel de cunoștințe, nu note. (...) Excepții au fost și vor fi întotdeauna, problema este să știi să-i pui acolo unde le este locul. Acum toți copiii trebuie să facă meditații. Nu este corect, nu e în regulă. Trebuie să fac pregătirea asta dacă am aptitudini în domeniul respectiv și vreau, dar nu împins de la spate, forțat. Și dă, domnule, drumul la școala alternativă, de masă, unde să vină copiii pasionați de ce le place lor. Să am posibilitatea să-l orientez corect”, a mai spus profesorul.

La testarea inițială, de la începutul clasei a IX-a, mai spune profesorul, se observă că de fapt notele reale sunt, în medie, cu două puncte mai mici. „Când am făcut testele inițiale toți găsim că de fapt 9 este 7 în realitate. Până unde ne putem minți?!”, a mai atras atenția profesorul.

Profesorii care predau, în liceu, alte discipline decât cele de examen spun că la acestea situația este și mai rea, pentru că elevii se concentrează pe Română și Matematică și aproape că le lasă la o parte pe toate celelalte, dacă acestea nu se află în aria lor de interes.