Legile educației, pline de restanțe. „Să nu legi salarizarea de performanță este o prostie”
0Promulgate cu fast la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, Legile educației devin obligatorii. Cu toate acestea, actele normative sunt știrbe și nu vor ridica nivelul de pregătire a elevilor, susțin experții în educație.
Rezultatul concret al acestor legi va fi o și mai accelerată scădere a nivelului de instruire, spune Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Copiii nesusținuți de părinți vor avea rezultate și mai slabe la școală, adaugă fostul demnitar, în timp ce părinții care-și susțin odraslele vor avea cheltuieli tot mai mari.
„De acum, mai mult ca oricând, părinții şi copiii vor fi pe cont propriu. Sper, din tot sufletul, să mă înşel şi să fie altfel. Având în vedere că vechea lege a educației, Legea 1, era asociată şi cu numele meu, mă consider, din acest moment, eliberat de orice datorie morală față de instituțiile din România care au în grijă pregătirea copiilor”, spune Funeriu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Salarizare fără performanță la clasă - egal zero
La rândul său, expertul în educație Ștefan Vlaston punctează câteva dintre lipsurile legii recent promulgate. Cea mai importantă problemă este accea că nu leagă salarizarea profesorilor de performanța la clasă și de progresul școlar al elevilor. „Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prime acordate în momentul pensionării ”, spunea Klaus Iohannis, în discursul de marți.
O altă problemă este faptul că planurile-cadru și programele școlare sunt aceleași de acum 50 de ani, școala românească fiind una tributară paradigmei comuniste.
Managementul școlar este politizat, mai spune Ștefan Vlaston, iar politica nu are ce să caute în școală: „Toți inspectorii școlari sunt numiți politic, nu se dau concursuri. La directori s-au dat concursuri, dar se pare că multe au fost măsluite. Directorii sunt numiți tot la propunerea filialelor locale ale partidelor de la putere, ca atare, fie habar n-au cum se conduce o școală, fie sunt înclinați să acorde protecție profesorilor care țin cu partidul respectiv. Să nu-și închipuie cineva că o școală poate funcționa cu profesori care nu-și fac deloc datoria”.
Cine răspunde pentru picați?
Noua lege nu se atinge de contractele profesorilor, aceștia rămân angajați în continuare pe perioadă nedeterminată și nu pot fi trași la răspundere, ca să nu mai vorbim de excluderea din sistem. Nici până acum nu a fost tras vreun profesor la răspundere că au picat elevii la Bacalaureat, mai spune Ștefan Vlaston. Iar lucrul acesta este anormal: „Aceste legi ale educație păstrează tot acest complex de date și de opțiuni care nu vor rezolva nimic. Progresul școlar al elevilor trebuie măsurat o dată pe an, vara, prin aplicații informatice. Sau să se găsească altă soluție. Dar să nu legi salarizarea de performanță este o prostie”.
Noul act normativ nu face distincție clară între școala profesională și liceele tehnologice, lucru esențial într-un act normativ, potrivit lui Vlaston. Asta dacă vorbim doar de referințele la învățământul preuniversitar.
Găsim soluții doar dacă identificăm problemele
Dar poate cea mai importantă hibă a noii reglementări este că ea nu pleacă de la o radiografie clară și sinceră a sistemului de educație și nu atacă temelia fundamental greșită a sistemului.
Statisticile din educație se falsifică în proporție de 40-45%, susține expertul din educație Mihai Maci: „Aceasta vrea să spună că ceea ce în statisticile noastre apare ca elev de nota 10, în realitate este elev de nota 6. Simplu. Și atunci, de câte ori avem o scuturare onestă a copacului – de exemplu, punem camere de luat vederi la examene, testele PISA – vedem realitatea. Și ne sperie. Dar realitatea e constantă. E acolo, a fost și ieri și cel mai probabil va fi și mâine acolo, în ciuda acestor legi. Aceste legi nu vor schimba situația din educație pentru că nu răspund la niciuna dintre problemele ei. Legile astea nu ne spun cum să luăm în serios realitatea din învățământ, cum să o cartografiem, cum să vedem unde sunt problemele și cum să răspundem acestor probleme. Nimic de genul acesta nu există în legi, regret”, atrage atenția Mihai Maci.
Maci: Legea lui Funeriu era articulată
Față de legea lui Funeriu, cea actuală este mai proastă dintr-o rațiune foarte simplă, adaugă Maci: „Legea lui Funeriu se baza pe ceva articulat – raportul făcut de Mircea Miclea – și era o lege gândită, care încerca să prindă toate aspectele educației, într-o formulă și cu un scop. Erau și multe lucruri lăsate deoparte, e adevărat. Legea nu cuprindea totul și multe lucruri nu erau așa cum trebuia, dar asta e altceva. Dar tentativă existase. Pe când legea aceasta e o chestie așa, un echilibru foarte fragil la care s-a ajuns între diverse grupuri de interese din educație: colegiile centenare, societățile profesionale, consiliul național al rectorilor și altele. Fiecare și-a împins în față atuurile și a încercat să ocupe cât mai mult teren. Și s-a cedat ca să nu iasă cu scandal. Că asta era ideea președintelui. Și, ca atare, a ieșit o variantă moale și cea mai proastă dintre toate. De ce? Pentru că nu are un orizont. Nu-și dorește ceva. Nu vrea nimic. E menită să-i mulțumească pe toți și nu să facem ceva în educație. Niciodată la noi nu se spune: noi vrem treaba asta, și asta presupune niște eforturi în timp și după un timp vor veni rezultatele și o să vedeți că eforturile au meritat”, conchide Mihai Maci.
Se încarcă comentariile...
