Profesori evaluați în funcție de rezultatele elevilor. Cum ar putea schimba învățământul din România o astfel de metodă
0Trebuie toți profesorii să primească aceiași bani indiferent de nivelul de cunoștințe al elevilor lor? Sau trebuie recompensate cadrele didactice implicate? Cum se poate face o evaluare corectă a calității predării? Sunt întrebări adeseori ridicate în spațiul public. Acum, Iuliana Antoci, consilierul pe probleme de educație al premierului vine cu o propunere: "Aș corela evaluarea profesorilor și poate chiar salarizarea lor cu bonusuri de performanță, în funcție de progresul în învățare al tuturor elevilor", a declarat aceasta. Am discutat subiectul cu specialista în educație Gabi Bartic, care crede că o astfel de măsură ar veni la pachet cu numeroase beneficiii, dar că este important ca profesorii să nu o perceapă ca pe o pedeapsă.
Schimbările pe care le-ar aduce în sistem o astfel de abordare
Dincolo de declarațiile Lucianei Antoci, Gabi Bartic arată spre sisteme educaționale care folosesc de mult timp astfel de abordări.
,,În sistemele performante nu se vorbește despre recompensarea notelor mari, ci despre progresul real al fiecărui elev. Modele precum cele din Marea Britanie, Țările de Jos sau unele state americane folosesc indicatori de tip ,,value-added" tocmai pentru a vedea cât contribuie școala și profesorul la creșterea elevului, nu doar ce nivel avea elevul la intrare", spune Gabi Bartic.
Specialista arată și care ar fi marile avantaje pe care schimbarea paradigmei le-ar putea aduce în sistemul educațional de la noi: "O astfel de abordare ar putea aduce în România trei schimbări importante: ar muta atenția de la selecția elevilor buni la creșterea tuturor elevilor, ar reduce presiunea pe meditații și pe „vânătoarea de note”, ar crea o cultură profesională bazată pe date reale și auditabile despre învățare, nu pe percepții".
Cu toate acestea, atrage ea atenția, abordarea poate funcționa "doar dacă indicatorii sunt multipli și corecți psihometric, nu dacă se reduce totul la un scor simplist și o adunare de foi în dosare de performanță formale".
Cum ar putea arăta o evalure corectă
Discuțiile din această sferă sunt ample, dar, crede Gabi Bartic, răspunsurile sunt deja oferite de organismele internaționale care au analizat practicile din mai multe sisteme educaționale și au observat ce funcționează cu adevărat:
,,Analizele OECD (inclusiv TALIS și studiile despre politicile privind cadrele didactice) arată că modelele funcționale sunt multisursă.
Ele combină: progresul elevilor măsurat standardizat; observații la clasă realizate profesionist; feedback anonim de la elevi și părinți; contribuția la comunitatea școlii; dezvoltarea profesională continuă (cu supervizare asupra calității programelor de formare).
Rezultatul nu este un verdict punitiv, ci un profil de dezvoltare profesională, scopul principal rămânând îmbunătățirea predării, nu sancțiunea".
Salarii egale sau în funcție de performanță?
Experiența internațională respinge extremele, spune Gabi Bartic și explică și de ce:
,,Salarizarea complet egală ignoră diferențele reale de impact. Plata strict pe performanță măsurată îngust produce competiție toxică și distorsiuni curriculare".
Potrivit acesteia, o abordare corectă, recomandă inclusiv de OECD, ar putea arăta astfel:
- un salariu de bază suficient de atractiv pentru profesie;
- recunoaștere financiară moderată pentru contribuții demonstrate;
- roluri profesionale diferențiate (mentor, expert curricular, formator).
Este România pregătită pentru o astfel de schimbare a abordării?
În momentul de față, în România salariile sunt stabilite în funcție de gradul didactic, vechimea înînvățământ și tipul postului și normei didactice. La salariul de bază se adaugă diferite sporuri.
Ar putea România să treacă la un model precum cel propus de OECD?
,,Din punct de vedere tehnic, da, se poate. România dispune deja de: expertiză psihometrică locală; inițiative de evaluare standardizată comparabilă; infrastructură digitală în dezvoltare.
Provocarea nu este tehnologia, ci coerența de sistem: standarde clare, evaluări comparabile național și o cultură a folosirii datelor fără teamă. OECD subliniază constant că reformele de evaluare funcționează doar atunci când sunt percepute ca instrumente de sprijin profesional, nu ca mecanisme punitive", răspunde Gabi Bartic.
Ce propunea Daniel David
Fostul ministru al Educației, Daniel David, a inclus în raportul QX privind starea educației din România ideea reorganizării metodelor de angajare. În același document, aducea în discuție evaluarea cadrelor didactice o dată la cinci ani:
,,Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată".
Fostul ministru făcea referire și la salarizare, despre care spunea că trebuie să pornească de la nivelul salariului mediu, dar că mai departe trebuie stabilite standarde minimale pentru obținerea salariului din grilă.
,,Indicatorii de calitate pentru veniturile diferențiate trebuie să includă atât indicatori educaționali de performanță/progres (ex. examene naționale, olimpiade), cât și indicatori educaționali de incluziune (ex. abandon școlar, recuperări remediale, progres)", scria Daniel David în raport.