Notele la Limba română de la simularea Evaluării Naționale 2025, un dezastru. Un specialist în educație explică de rezultatele au fost atât de slabe
0În cadrul simulării examenului de Evaluare Națională 2025, aproximativ 36% dintre elevi nu au reușit să obțină o notă de trecere la Limba și literatura română. Cum se explică dezastrul? „Sunt mai mulți factori care au contribuit”, a explicat pentru „Adevărul” Marian Staș, expert în educație.
La proba de Limbă și literatură română din cadrul simulării examenului de Evaluare Națională 2025 s-au prezentat puțin peste 160.000 de elevi. Concret, vorbim despre 161.883 de lucrări evaluate. Dintre acestea, 103.629 de lucrări au primit note mai mari sau egale cu 5. În schimb, nota 10 a fost obținută de doar 92 de copii. Cei mai mulți dintre elevi au luat note între 4 și 4,99. Vorbim despre un procent de 14,9%.
Ce i-a încurcat pe copii? În primul rând, s-au poticnit la mesajul poetic pe care ar fi trebuit să-l desprindă din poezia „Trezire”, de Lucian Blaga. Apoi, foarte mulți elevi nu au știut să scrie corect substantivul „copiii” sau verbul „ții”. Și forma corectă a cuvântului „bunăstare” i-a pus în mare dificultate.
Profesor: „Exprimarea este catastrofală”
Un adevăr crunt, care doare, a fost semnalat de profesori de-a lungul anilor, însă fără ca ceva să se fi rezolvat între timp: elevii nu știu să vorbească și nici să scrie corect românește. „Mi se pare incredibil să nu poți da niște răspunsuri la astfel de exerciții, decât dacă nu ai trecut deloc pe la școală, dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viață, dacă nimeni nu te-a pus să spui ceea ce ai citit și ai înțeles”, a comentat notele Serinella Zara, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.
„Exprimarea este catastrofală. La toate, deci nu este vorba numai despre eseul de literatură. Ei nu știu ce este un articol, nu știu ce este o desinență, nu înțeleg ce este flexiunea cazurilor. Să nu uităm că ei sunt o generație care refuză să învețe teoria”, a punctat și Adina Papazi, profesoară de Limba română la Colegiul Național I. L. Caragiale din București.
„Subiecte grele. Blaga nu e accesibil oricui”
Este adevărat, nici subiectele nu au fost tocmai ușoare. Imediat după aflarea acestora, Ruxandra Achim, profesoară de Limba și literatura română în cadrul Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București, ne-a mărturisit că elevii nu vor lua anul acesta note foarte mari. Dimpotrivă. „Este adevărat, subiectele respectă modelul și structura, dar sunt, totuși, cam dificile. Textul poetic îi va pune pe copii în dificultate, inclusiv pe partea de alegere a variantelor corecte la întrebările cu itemi obiectivi. Nu mi s-a părut deloc ușor. Elevii, pentru o notă mare, trebuie să demonstreze că stăpânesc foarte bine anumite nuanțe”, a precizat dascălul.
Mai mult, profesoara comenta atunci faptul că poezia lui Lucian Blaga nu este accesibilă nici măcar pentru elevii mai mari. „Este profund metaforică, iar copiii trebuie să-și exercite capacitatea de înțelegere.”
Expert în educație: „Nu le-a păsat, nu au învățat”
Rezultatele dezastruoase înregistrate de copii la Limba și literatura română sunt consecința a trei factori importanți, care țin de sistemul de educație în sine, dar și de o anumită mentalitate pe care o au în general elevii, a comentat Marian Staș, expert în educație. „Este oglinda crudă a realității din școlile românești. Și, iată, uneori, apare momentul acesta al adevărului profund și dureros, când efectiv răul nu mai poate fi ascuns. Și pe mine m-a șocat rezultatul slab obținut de copii la Limba română. Dar asta nu înseamnă decât un singur lucru: o școală făcută prost”, a explicat specialistul.
Un alt aspect care contribuie decisiv, din păcate, și an de an la rezultatele slabe înregistrate de copii îl reprezintă „discrepanța uriașă dintre modul în care se face școală la oraș și modul în care se face școală la sate, în mediul rural”.
La fel de relevant este și faptul că elevilor pur și simplu nu le-a păsat de această simulare a Evaluării Naționale. „Știind că este doar o repetiție a examenului din vară, știind că notele nu se trec în catalog, nu contează și nu influențează în nici un fel mediile, elevii nu au acordat o mare importanță pregătirii. Nu au învățat”, mai punctează Marian Staș.