Istoria comunismului din România se va studia obligatoriu la liceu. „Avem obligaţia să combatem ignoranţa şi manipularea”
0Ministrul Educaţiei a anunţat luni că liceenii de clasa a XII-a vor studia obligatoriu „Istoria comunismului din România”. Decizia este motivată de „nostalgia" după acele vremuri în rândurile tinerilor care n-au prins nicio zi de comunism, cauzată de necunoaşterea faptelor istorice.
Prezentă la evenimentul „35 de ani de la Revoluţia Română din 1989: Aprobarea programei şcolare pentru disciplina «Istoria comunismului din România»”, Ligia Deca a declarat că este absolut necesar ca tinerii să cunoască realitatea istorică din România, înainte de-şi exercita dreptul la vot pentru prima oară, pentru a nu se mai lăsa manipulaţi aşa de uşor.
Ministrul Educaţiei consideră că nostalgia după comunism a multora dintre ei se manifestă în absenţa informaţiilor despre perioada respectivă. Din acest motiv, se va studia Istoria comunismului din România în clasele a XII-a şi a XIII-a din învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă, notează Antena3.
„Nostalgia după vremuri de tristă amintire are cauze complexe, însă una dintre cele mai importante dintre aceste cauze este necunoaşterea faptelor istorice. Fenomenul este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât pare să fie înregistrat în cadrul diferitelor categorii de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor care nu au trăit nici măcar o zi în regimul comunist, unii fiind născuţi chiar după aderarea României la NATO sau la Uniunea Europeană. (...)
Această materie este dedicată elevilor din clasele a XII-a învăţământul de zi, respectiv a XIII-a învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă. Cu alte cuvinte, toţi elevii de liceu din România vor parcurge această disciplină. Aş adăuga că toţi elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur şi începi să devii cetăţean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota”, a afirmat Deca, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.
Printre temele de studiu se vor număra instituţiile, politicile şi realităţile sociale din perioada regimului comunist, dar şi represiunea şi formele de rezistenţă, cât şi viaţa cotidiană sau protocronismul. De asemenea, programa integrează studii de caz relevante precum Radio Europa Liberă, Decretul 770 din 1966 sau Tratatul de la Varşovia, oferind o imagine clară mai ales asupra modului în care deciziile politice sau istorice au afectat vieţile oamenilor.
Practic, materia îşi propune ca la finalul cursului elevii de liceu să îşi poată forma o imagine „echilibrată şi documentată” despre ceea ce a reprezentat comunismul în România.
Prezentarea obiectivă a faptelor
Ministrul a precizat că materia nu este un simplu curs despre trecut şi nu va fi o expunere ideologică, ci o prezentare cu obiectivitate a faptelor. De asemenea, disciplina nu va fi „o judecată a unora sau altora”, ci va explica elevilor cele petrecute, invitându-i la o reflecţie critică, a mai declarat Ligia Deca.
„O să ne întrebaţi de ce a fost necesară introducerea unei discipline specific dedicate istoriei comunismului din România. (...) În primul rând, contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noştri să cunoască şi să înţeleagă evenimentele care au determinat trecutul şi care marchează încă prezentul.
Avem obligaţia în şcoli şi în universităţi să combatem ignoranţa şi manipularea ce derivă din necunoaşterea istoriei. O cunoaştere inadecvată sau chiar lipsa cunoaşterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influenţa inclusiv comportamentul social şi, am văzut, electoral. În plus, aceste lecţii sunt şi pentru viitor”, a mai spus ministrul Educaţiei.
„Opţionalul «Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România» reprezintă un act de memorie şi recunoştinţă pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru ca România să-şi croiască drumul către libertate şi democraţie. (...) Este o lecţie despre fragilitate a libertăţii şi despre cum prin indiferenţă sau complicitate uneori din necunoaştere răul poate deveni banal... Elevii, sperăm, vor înţelege că valorile democratice şi drepturile omului nu trebuie niciodată considerate ca fiind garantate şi că orice derapaj poate avea consecinţe tragice”, a explicat Ligia Deca.