Elevii care luptă să-și „rezerve” locul la liceu. Avertisment: „Mulți cred că se pot întoarce la sportiv după repartizare. Nu e așa”
0Admiterea la liceu se va face și în 2026 după susținerea Evaluării Naționale și repartizarea computerizată. Există în schimb și posibilitatea de a fi admis înaintea etapei de repartizare computerizată, dacă alegi un liceu vocațional.
Procesul de admitere la liceu 2026 a început pentru mii de elevi din toată țara care s-au înscris să susțină probele de aptitudini. Acești elevi vizează admiterea într-un liceu vocațional, iar pentru a se stabili dacă au aptitudinile potrivite candidații susțin probe eliminatorii.
Conform calendarului admiterii la liceu 2026, susținerea probelor de aptitudini se desfășoară în perioada 18-23 mai 2026. Media de admitere la liceele vocaționale se calculează luând în considerare atât notele obținute la probele de aptitudini, cât și media de la Evaluarea Națională, iar repartizarea pe locurile vacante se realizează înaintea etapei de repartizare computerizată. Este cazul liceelor pedagogice, ale celor cu profil sportiv, liceelor teologice, liceelor militare, liceelor cu profil de arte etc.
Probele de aptitudini, înregistrate audio-video în 2026
Emoțiile candidaților care s-au înscris pentru admiterea la Liceul cu Program Sportiv Slatina au fost mari, luni, 18 mai, ziua susținerii probelor sportive. Cei mai mulți dintre ei fac sport de performanță, în cadrul diverselor cluburi sportive, iar admiterea la liceul cu program sportiv le-ar asigura un parcurs sportiv mult mai ușor de gestionat. Au competiții numeroase, au antrenamente zilnic și chiar de două ori pe zi, au cantonamente, motiv pentru care sunt interesați să aibă un orar adaptat,iar dde asta nu pot beneficia într-un liceu cu profil teoretic sau tehnologic. Interesați de un loc la liceul sportiv sunt însă și alți elevi, care fie au cochetat cândva cu sportul de performanță și își doresc o carieră în domeniul sportiv (profesor, antrenor), fie – mai puțini, dar se întâmplă și asta – fac sport, dar nu la nivel de performanță, și vor un parcurs școlar mai ușor, consideră aceștia, până la Bacalaureat. Mai sunt, explică directoarea liceului, prof. Carlla Sora, și elevii care au aptitudini sportive și care vor să urmeze o carieră în Poliție, Armată sau Jandarmerie, LPS fiind o reală pepinieră pentru școlile postliceale ale MAI și MApN și pentru academiile din aceleași domenii.
Liceul cu Program Sportiv Slatina are disponibile, pentru anul școlar 2026-2027, 72 de locuri. Sunt trei clase a IX-a, iar admiterea se face pe ramuri sportive. Cele mai multe locuri sunt destinate sporturilor de echipă: fotbal – 27 locuri și handbal – 14 locuri, fiind de asemenea disponibile și patru locuri pentru volei. Pentru grupa de atletism sunt șase locuri, pentru judo – cinci locuri, pentru lupte greco-romane – 10 locuri, iar pentru tenis de masă – șase locuri.
În 2026, pentru toate ramurile sportive este concurență pe locurile vacante. Cei mai mulți candidați s-au înscris la fotbal – 59 candidați pe 27 locuri, însă cea mai mare concurență este la atletism – 16 candidați pe 6 locuri. La handbal (fete) s-au înscris 22 candidate (pentru 14 locuri), la lupte greco-romane (băieți) sunt 13 candidați (pentru 10 locuri), la tenis de masă (fete și băieți) sunt 10 candidați (pentru șase locuri vacante), la judo (fete și băieți) sunt șase candidați (pentru cinci locuri), iar la volei s-au înscris cinci candidați (pentru patru locuri vacante).
La cele 72 locuri vacante se adaugă alte trei locuri pentru elevii de etnie rromă și trei locuri pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES).
„În 2026, nou la profilul sportiv este introducerea monitorizării audio-video la toate probele sportive. Cum totul s-a întâmplat foarte repede, a trebuit să ne adaptăm. Dacă la handbal sala este monitorizată audio-video în sistemul nostru, al școlii, la celelalte săli am pus camere mobile, în special laptop-uri, iar la stadion, unde se desfășoară probele de fotbal și atletism, am pus de asemenea o cameră mobilă. Toate înregistrările se vor descărca într-un fișier care va sta în unitatea școlară”, a precizat Carlla Sora, pentru „Adevărul”.
S-a pus STOP transferului către LPS în ciclul superior al liceului
Cei mai mulți dintre elevii înscriși la probele sportive pentru admiterea 2026 sunt sportivi de performanță, legitimați în cadrul diverselor cluburi. La clasele de liceu de la profilul sportiv sunt mai puține ore de cultură generală și mult mai multe ore de sport (la clasa a IX-a sunt 12 ore de sport/săptămână, la clasa a X-a – 10 ore/săptămână, la clasele a XI-a și a XII-a – 14 ore de sport/săptămână), ceea ce îi atrage și pe elevii de la alte licee din oraș care încearcă să se transfere de obicei în clasele a XI-a și a XII-a. Motivul? Consideră că au mai mult timp pentru învățat la disciplinele care îi interesează pentru admiterea la facultate, cei care vor să dea admitere la școlile de subofițeri sau ofițeri din MAI și MApN încearcă să valorifice orele de sport mult mai numeroase, iar nu în ultimul rând - elevii care fug de Matematică, disciplină obligatorie la BAC în cadrul altor profiluri decât cel sportiv, consideră că ar avea o șansă mai bună la bacalaureat, la profilul sportiv, susținând proba la Istorie.
Ghinionul elevilor care aveau de gând să încerce un transfer este că în acest an școlar, a precizat directoarea LPS, s-au sistat transferurile de acest tip.
„Am sistat transferurile de la alte instituții pentru că deja avem clasele pline și n-avem locuri. Iar în al doilea rând - este oferta și din alte județe. Avem sportiv care vine din Suceava, automat trebuie operat transferul. Pentru fiecare elev care vine într-o clasă peste numărul maxim aprobat conform ofertei de școlarizare este necesară aprobarea din partea Inspectoratului Școlar Județean”, a precizat Sora.
Important: admis la proba sportivă nu echivalează cu admiterea la liceu
Susținerea și promovarea probelor sportive este doar o victorie de etapă. Admiterea propriu-zisă se realizează de-abia după susținerea Evaluării Naționale, iar precizarea este necesară pentru că mulți elevi, dar și părinți, consideră că dacă au regăsit codul atribuit elevului pe lista celor admiși la proba sportivă asta înseamnă că au fost admiși la liceu.
„Urmează probele de la Evaluare Națională, Română și Matematică. Cei care vor fi admiși la aceste probe sportive nu sunt declarați admiși la Liceul cu Program Sportiv. Astăzi este o etapă. (...) Pentru calculul mediei de admitere la LPS trebuie să depășească și probele la Română și Matematică de la Evaluarea Națională. Media se calculează astfel: 3 înmulțit cu nota de la probele sportive, plus media de la Evaluare Națională, totul împărțit la patru. Așa se obține media de admitere la Liceul cu Program Sportiv. Au dat aceste probe de aptitudini, după care va urma Evaluarea Națională. Ei așteaptă să vadă ce note iau la Română și la Matematică și după ce au văzut și rezultatul, dacă se regăsesc pe lista de admiși la noi, pot să-și confirme locul la LPS”, a mai arătat prof. Carlla Sora.
Cum se pierde locul de la sportiv
După ce liceul care a organizat susținerea probelor de aptitudini anunță lista elevilor admiși la liceu (etapă ulterioară susținerii Evaluării Naționale), elevul declarat admis are posibilitatea să confirme locul pentru care a luptat sau să-și retragă dosarul pentru a se înscrie la repartizarea computerizată pentru un loc la alt liceu.
Ceea ce nu știu mulți candidați, a mai precizat directoarea LPS Slatina, este că metodologia nu le mai permite să se întoarcă la LPS pe locul pe care au fost admiși inițial dacă în urma repartizării computerizate sunt nemulțumiți de locul pe care au fost repartizați de calculator.
„Au posibilitatea, dacă au fost admiși la noi, să se gândească: las dosarul la LPS sau mă retrag? Dacă el și-a retras dosarul de la LPS, va participa la repartizarea computerizată. Noi nu apărem pe acele fișe, pe opțiunile de la repartizare. Dacă participă la repartizarea computerizată se consideră că a renunțat la locul de la Liceul cu Program Sportiv și automat cel care are punctaj mai mic va urca și va fi admis. Aceasta este procedura. Mulți cred că nu știu și au impresia că dacă s-au dus la repartizarea computerizată se pot întoarce la LPS. Ei vin, dacă nu le convine locul pe care au fost repartizați, și spun că au luat probele la LPS. Nu se poate, ai luat dosarul, nu mai poți să te întorci”, a mai spus Sora.
Mai există o singură posibilitate de admitere la LPS - în cea de-a doua etapă de admitere și doar dacă rămân locuri libere după prima etapă. În această etapă se reia procedura de admitere, fiind organizate din nou probe de aptitudini pe locurile rămase.
Elevii care nu practică sportul vizat - șanse minime de admitere
Profesorii care îi pregătesc pe elevii LPS Slatina pe diverse ramuri sportive spun că susținerea probelor de aptitudini nu este nici pe departe o formalitate. Mai mult, pentru acei elevi care nu practică sportul pentru care s-au înscris este dificilă chiar și obținerea notei 7, nota minimă pentru a fi declarat admis la proba sportivă.
„Sunt slabe șanse pentru cei care nu au făcut sport de performanță, cel puțin la tenis de masă. Să înceapă la 15 ani este imposibil să mai facă sport de performanță. Poate vizează o carieră de antrenor, poate vizează să devină profesor cu specializare tenis de masă, dar ca să mai facă sport de performanță este foarte greu. Cu siguranță este foarte greu și să fie admiși. Astăzi am avut probele de aptitudini și au venit și copii care au cochetat cu tenisul de masă în clasele primare, dar nemaifăcând în ultimii patru-cinci ani a fost foarte greu să treacă anumite probe”, a explicat prof. Costinel Sîia.
„Cei care practică o anumită disciplină sportivă aleg acest profil din dragoste pentru disciplina sportivă, clar. Alții probabil se gândesc că, fiind aici, în clasele terminale, a XI-a și a XII-a, au doar 19 ore pe săptămână de cursuri - dar în schimb au 14 ore de antrenament sportiv - și se gândesc că e mai ușor la Bacalaureat, pentru că Bacalaureatul în momentul de față se susține la Română, Istorie și o probă la alegere, iar de regulă ei aleg Geografia. Merg pe ideea că le e mai ușor cu BAC-ul. Ei, problema e cu intratul. Pentru că probele sportive sunt pe două paliere: pregătire fizică și pregătire tehnică. Dacă la pregătirea fizică nu e mare dificultate - la judo ai de făcut niște tracțiuni și o săritură în lungime de pe loc, pentru care dacă te pregătești puțin le treci -, când ajungi la partea tehnică e o mare problemă. E vorba de bagajul tehnic. La judo ai procedee din picioare, procedee de luptă la sol, sunt combinații între ele, sunt meciuri. Una dintre probe este de luptă. Și dacă știi, bine, dacă nu... Este destul de greu de intrat, exact cum sublinia și colegul”, a completat prof. Gabriel Dumitrescu.
Nota minimă pentru proba sportivă trebuie să fie 7, iar calculul mediei de admitere - (3 x nota de la proba sportivă + media EN)/4 - îi avantajează în mod clar pe elevii cu aptitudini sportive. Este motivul pentru care elevii care nu practică un sport, dar sunt interesați să o facă în liceu, au nevoie de pregătire specifică înainte de susținerea acestor probe sportive.
„E din ce în ce mai greu”
Profesorii care evaluează aptitudinile sportive ale candidaților spun la unison că se observă, în ultimii ani, o scădere constantă a performanței candidaților.
Profesorii Ion Răduțescu și Constantin Scuturiciu, antrenori cu performanțe deosebite, fiind numele de care se leagă peste 300 de medalii (dintre care aproape 50 de aur) obținute de sportivii din Slatina la lupte greco-romane în ultimii 30 de ani, spun că pentru a-i aduce pe elevi la această secție sportivă procesul începe cu ani înainte. „Noi lucrăm cu ei în afara programului normat să-i aducem aici. Dar asta e partea proastă, că alergăm și copiii nu mai sunt la fel de ambițioși să lucreze. Eu am venit de la țară, unde eram sătul de muncă, și după un an am ieșit campion la juniori, cu două procedee învățate. Dar aveam la bază pregătirea fizică”, explică prof. Ion Răduțescu, antrenor emerit.
Tinerilor de astăzi le lipsesc ambiția și dorința de a face mișcare, spun profesorii. „Îi întrebi - Ce faceți? Jucăm fotbal. Unde? Pe calculator. -, la ei sportul acum se face pe calculator”, adaugă antrenorul. Colegul său, antrenorul Constantin Scuturiciu, îl completează: „A crescut nivelul de trai și astăzi au orice, nu mai trag tare să se realizeze. Din cei admiși, performanță fac cu adevărat doi dintr-o grupă, performanță de medalie la competițiile naționale. Au fost însă și grupe unde erau și trei-patru capabili de performanță. Am fost la campionat național de unde ne-am întors cu șapte medalii”.
Pentru a avea ce să evalueze în cadrul probelor sportive pentru admiterea la liceu, cei doi antrenori merg cu câțiva ani înainte pentru selecții în localitățile din vecinătatea Slatinei. Au ajuns și în comune situate la 30-40 km distanță.
„Am ajuns până la Cârlogani, 30 și ceva de kilometri. Pe la Bălteni, Turia, Recea. Facem asta ca să-i avem pentru clasa a IX-a. Dacă vrem să facem, dacă nu, stăm aici, așteptăm și cine vine?”, mai spune prof. Răduțescu.
Pentru a pregăti un sportiv capabil de performanță la 15-16 ani selecția se face cu cel puțin patru ani înainte. Copiii care prind drag de acest sport sunt convocați la antrenamente de trei ori pe săptămână, ceea ce presupune un efort mare din partea părinților, în cazul celor care vin din alte localități. Iar piedicile nu se opresc aici. Finanțarea sportului de performanță a rămas în ultiimii ani aproape exclusiv în sarcina părinților. Statul, e drept, plătește profesorii și deplasările la competiții, în schimb părinții suportă costul echipamentelor. Diferența între ceea ce se întâmplă în prezent și cum se derulau lucrurile cu mulți ani în urmă este majoră, subliniază prof. Răduțescu.
„Nu mai facem turnee de pregătire. Aveai cantonament de vară - de pregătire, de relaxare, aveai cantonament de iarnă, aveai geanta cu echipament pe care i-o pregăteai – echipament de vară, echipament de iarnă, echipament de competiții. Astea și le iau acum ei pe banii lor. E din ce în ce mai greu”, a conchis antrenorul.