Educația românească, bătrână și bolnavă. Radiografia educației făcută de sindicate
0Educației îi sunt alocate fonduri iresponsabil de mici, domeniul este neatractiv pentru tinerii absolvenți, sistemul are profesori îmbătrâniți și multe cadre fără studii de specialitate, iar programa este neschimbată de zeci de ani, atrag atenția reprezentanții celei mai mari federații sindicale.
În sistemul de Educație nu s-a schimbat nimic din 2017 încoace, atrag atenția sindicaliștii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), cel mai mare sindicat al profesorilor. Asta în condițiile în care vârsta medie a cadrelor didactice din sistem tot crește, mai mult de 60.000 dintre acestea având peste 50 de ani, iar 4.000 fiind cadre necalificate sau în curs de calificare, situație nemaiîntâlnită în nicio țară a UE. Sindicaliștii atrag atenția că tinerii absolvenți de facultate refuză să lucreze în Învățământ din pricina salariilor de intrare mici în comparație cu ale altor categorii plătite din fonduri publice și a condițiilor de muncă din școli. „Ne confruntăm cu o insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar și nedidactic”, subliniază sindicaliștii care deplâng și lipsa de stabilitate legislativă și de predictibilitate a sistemului.
Sub media UE la finanțare
„Continuă politica de subfinanțare cronică a sistemului de învățământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici, puțin peste 3% din P.I.B., în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%”, se mai arată în documentul FSLI.
Totodată, lipsesc sau sunt total insuficiente investițiile pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sistemului de învățământ și de formare profesională. Nu sunt suficiente creșe, grădinițe, școli gimnaziale, profesionale, săli de sport, licee, ateliere-școală, cabinete stomatologice sau medicale în școli, iar dacă sunt, ele nu sunt modernizate astfel încât să poată fi oferite preșcolarilor și elevilor din România standarde ridicate de infrastructură și un act educațional de calitate, apreciază sindicaliștii.
Școala românească și-a pierdut atractivitatea și pentru elevi, cărora nu le sunt utile pe piața muncii competențele dobândite la absolvire.
Nu în ultimul rând, adaugă sindicaliștii, puterea de cumpărare a salariaților din învățământ a cunoscut o scădere accentuată, mai ales în ultimul an, din cauza creșterii galopante a inflației și a prețurilor la produsele de consum de bază și la utilități. „Există o stare de incertitudine și de confuzie în rândul angajaților ca urmare a modificărilor care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învățământ preuniversitar, dar și în ceea ce privește legea salarizării”, mai spun aceștia.
Standarde egale de calitate în toate școlile
În aceste condiții, profesorii solicită aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toți salariații din învățământ și acordarea unei indexări care să acopere rata inflației, astfel încât statutul social și situația materială a salariaților din învățământul preuniversitar să nu fie afectat grav, o lege nouă a salarizării, astfel încât retribuțiile profesorilor să corespundă în mod obiectiv complexității, importanței sociale și responsabilității muncii lor.
Autoritățile, mai spun sindicaliștii, ar trebui să investească substanțial în educație dacă doresc un învățământ dezvoltat și o societate care să evolueze. Infrastructura școlară și dotările din unitățile din învățământ trebuie aduse la un standard care să permită desfășurarea unui învățământ de calitate pentru toți copiii acestei țări, indiferent de mediul urban sau rural în care sunt situate unitățile școlare.
Programele școlare au nevoie să fie reformate, astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de realitățile economiei românești. „Astfel, se asigură integrarea absolvenților pe piața muncii, iar îmbunătățirea inserției profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creșterea prestigiului cadrelor didactice, a școlii românești în ansamblul ei”, argumentează reprezentanții FSLI.
În concluzie, este nevoie urgentă de elaborarea unui pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, care să nu mai fie supus unui proces de modificare și completare permanentă. „Stabilitatea legislației specifice va genera predictibilitate în politicile educaționale, absolut necesară atât pentru beneficiarii educației, dar mai ales pentru personalul din sistem. Noua lege a învățământului preuniversitar trebuie, în primul rând, să țină cont de realitățile economice și sociale din România, dar și de țintele strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare”, conchide documentul.
Potrivit reprezentanților FSLI, rezoluția va fi trimisă autorităților – Ministerul Educației, Guvernului, Parlamentului României și partidelor politice parlamentare.