Câți bani dă România pe dascălii săi

0
0

Cu salarii de pornire în școlile de stat sub 10.000 de euro brut pe an, profesorii din România se plasează pe ultimele locuri din UE, arată un raport al Comisiei Europene pe 2020/2021.

Profesorii debutanți din România, printre cei mai prost plătiți din UE FOTO Inquam Photos
Profesorii debutanți din România, printre cei mai prost plătiți din UE FOTO Inquam Photos

Raportul Comisiei Europene, întocmit pe baza datelor Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, EACEA/Euridyce, arată fără putință de tăgadă că, dedicația pentru meserie, alături de abilitățile și cunoștințele pe care profesorii și directorii de școli le au sunt factori esențiali care produc rezultate de calitate într-un sistem de educație. Provocările la adresa școlii au sporit în contextul pandemiei de COVID-19.

De la profesorii de azi nu se așteaptă doar să transmită cunoștințe, dar de asemenea să fie facilitatori ai educației, să știe să folosească tehnicile digitale de comunicare, să lucreze în echipă, să educe copii provenind din medii socio-economice și culturale diferite, să creeze un mediu propice pentru elevii cu nevoi speciale și să contribuie la managementul școlar, se mai arată în raport.

Educație fără bani nu se poate

Remunerația este un element-cheie în a face mai atractivă profesia de dascăl. Alături de alți factori precum condițiile de lucru, posibilitățile de ascensiune în carieră, oportunitățile de dezvoltare profesională și recunoașterea socială, salarizarea joacă un rol important în atragerea profesioniștilor din domeniu și le arăta acestora că sunt suficient de prețuiți și de motivați pentru a livra rezultate de calitate în educație.

Salariile profesorilor debutanți brute anuale din școlile publice din ciclul inferior al învățământului secundar au variat de la 4.233 de euro în Albania, la 69.076 de euro în Luxemburg.

Raportul mai sus citat menționează că salariul mediu pentru profesorii din țările UE este de 25.055 de euro.

Salariul de pornire anual mai mare de 50.000 de euro brut pe an – exceptând Luxemburgul - sunt în Elveția (66.972) și Germania (54.129), cele din Franța și Italia fiind la jumătatea celui din Germania. România, se plasează în plutonul celor sub 10.000 de euro brut pe an, împreună cu Letonia, Slovacia, Ungaria și Polonia. Bulgaria ocupă ultimul loc cu cel mai mic salariu de intrare – sub 8.000 de euro pe an.

„Fără educație intrăm în lumea preurbană”

Potrivit universitarului Mihai Maci, o țară care nu înțelege să investească în educație este pierdută: „În lipsa unei educații de calitate riscăm să ieșim din realitatea rațională și să intrăm în lumea preurbană. Sigur, trăiesc oameni și acolo, dar ne dorim?”

Expertul mai spune că România nu are setată necesitatea socială de a avea un învățământ de calitate. „Nu e de interes. Veți vedea când vor începe tăierile de salarii – pentru că, în curând vom avea parte și de acestea – se va începe cu profesorii. Nu cu pensionarii pentru că nu se poate lua de la bătrâni, nu cu angajații din apărare pentru că e război în Ucraina și tot așa. Din păcate, învățământul românesc are o structură feudală tipică: 10% câștigă foarte bune, sunt superbogați, în timp ce 90% se află la nivel de supraviețuire. O mărire salarială făcută tuturor va aduce mai mulți bani în buzunarele celor care deja au. Dacă ne interesează să schimbăm situația ar trebui să începem prin a le cere profesorilor să predea. Nu să-i judecăm după atribuții administrative sau de cercetare, după articolele publicate prin reviste. Sigur că rămâne de discutat ce înseamnă a preda, cum le pedai copiilor, ce faci cu elevul care nu a înțeles”, subliniază expertul.

La rândul său, sociologul Mircea Kivu spune că nu toți cei din sistemul de educație au salarii mici. Pentru a avea un învățământ de calitate, mai spune Kivu, ar trebui pus la punct un sistem de stimulare a calității actului didactic: „Profesorii care-și fac treaba ar trebui premiați, stimulați prin mijloace financiare și nu numai. Ar trebui să lucreze acolo unde este greu, în saltele izolate, în comunitățile de romi. Așa cum e acum, este premiată doar longevitatea în învățământ: te-ai titularizat, ești bătut în cuie pe viață, leafa crește aproape automat”.

Profesorul Marian Staș subliniază că este obligatoriu să ai dascăli bine plătiți: „Cu o condiție: aceea a meritocrației. Ori, inamovibilitatea și titularizarea în sistemul de educație din România sunt cele două mari toxine din sistem. Pentru că atunci când știi că nu te poate da nimeni afară, alegi să mergi pe calea minimei rezistențe. Când am predat în SUA nu am avut un contract pe 20 de ani, ci 20 de contracte de câte o vară. Când ai așa ceva, știi ce alert ești?”

Cea mai proastă politică publică

Salariile mici pentru profesori este cea mai proastă politică publică pentru că, mai spune Marian Staș, posibilele randamente ale investiției în educație sunt printre cele mai mari - între 8 și 30% pentru fiecare sumă investită. „Marile randamente și profituri sunt cele pe termen lung. Faptul că nu-i plătim bine pe profesori este un cinism și o incompetență a clasei politice. Retribuirea defectuoasă atrage în sistem doar personal slab calificat, martore fiind rezultatele la examenele de titularizare unde 60-80% din candidați obțin rezultate slabe”, conchide expertul în educație.

La rândul lui, profesorul Ștefan Vlaston, atrage atenția că educația în viața unei nații este foarte importantă pentru că ea este cea care pregătește specialiști pentru piața muncii. „În mod cert, așa cum îi pregătește, așa îi ai. Cât privește salarizarea, profesorilor, mai întâi trebuie să ai resurse și ai resurse prin reducerea aparatului bugetar. Polonia are 900.000 de angajați la stat la o populație de 35 milioane, în timp ce România are 1,3 milioane de bugetari la circa 20 de milioane populație”, punctează Vlaston.

Expertul în educație este de acord cu salariile mari date profesorilor, dar nu în lipsa măsurării eficienței la catedră: „Simultan cu creșterea salariilor profesorilor ar trebui măsurat progresul școlar al elevilor prin teste sumative. Pentru că, altfel, banii se vor duce ca apa în nisip. În anul 2000, premierul Mugur Isărescu a mărit salariile profesorilor cu 60%. Îar în 2022, fostul ministru Sorin Cîmpeanu a recunoscut că suntem la un minim al calității în educație. Problema României este că nu avem mecanisme de urmărire a eficienței cheltuirii banului public și asta se întâmplă nu doar în educație, ci în toate celelalte domenii”, a conchis Ștefan Vlaston.

Educație


Ultimele știri
Cele mai citite